VITEZA SUNETULUI

                                                VITEZA SUNETULUI

Viteza sunetului este unul dintre parametrii care descriu propagarea sunetului printr-un mediu. Aceasta viteza depinde de proprietatile mediului de propagare, în particular de elasticitatea si densitatea acestuia.În aer si alte gaze viteza sunetului depinde în primul rînd de temperatura. De exemplu la 0°C viteza sunetului 20120r1718u este de 331,5 m/s, iar la 20°C aproximativ 343,4 m/s. Presiunea are un efect mic, iar umiditatea nu are aproape nici un efect asupra vitezei.

Pentru aer, formula aproximativa de mai jos permite calculul vitezei de propagare a sunetelor în functie de temperatura, pentru un domeniu de temperaturi în jur de 0°C:

Numarul lui Mach

Mach (pronuntie /mah/, dupa numele fizicianului austriac Ernst Mach) este o unitate de masura folosita în aerodinamica pentru a exprima viteza unui corp care se deplaseaza într-un fluid: proiectil, avion, racheta etc. Viteza Mach 1 este egala cu viteza sunetului în fluidul respectiv; în conditii standard Mach 1 este egal cu 1225 km/h.

Numarul lui Mach este o marime adimensionala care arata de cîte ori este mai mare viteza unui mobil decît viteza sunetului în acel mediu. Valorile subunitare ale numarului lui Mach înseamna viteze subsonice (mai mici decît viteza sunetului), iar valorile supraunitare înseamna viteze supersonice. O clasificare mai detaliata defineste în plus vitezele transsonice (între Mach 0,8 si Mach 1,2) si vitezele hipersonice (mai mari de Mach 5).

Viteza sunetului în lichide este mai mare decît în gaze, pentru ca desi densitatea este mai mare (ceea ce ar însemna o inertie mai mare deci o viteza inferioara), compresibilitatea lichidelor este mult mai mica decît a gazelor, ceea ce face ca o perturbatie a presiunii într-un punct sa se propage rapid la punctele vecine. Astfel, în aer viteza sunetului este de 330-350 m/s, iar în apa este de 1400-1500 m/s.

Cunoasterea precisa a vitezei sunetului în apa este importanta într-o serie de domenii precum cartografierea acustica a fundului oceanic, aplicatii ale sonarului subacvatic, comunicatii etc. Viteza sunetului în apa depinde de o serie de parametri:

• presiune (deci si adîncime);
• temperatura: aproximativ 4 m/s la 1°C;
• salinitate: aproximativ 1 m/s la 1‰.

Frecventa unei unde sonore este o masura a numarului de unde care trec printr-un punct dat intr-o secunda. Distanta dintre doua varfuri succesive ale undei (ventre) se numeste lungime de unda. Produsul dintre lungimea de unda si frecventa este egal cu viteza de propagare a undei, si este aceeasi pentru sunetele de orice frecventa (daca sunetul se propaga in acelasi mediu la aceeasi temperatura). Viteza de propagare in aer uscat la temperatura de 0° C(32° F este de 331,6 m/sec). Daca temperatura este marita, viteza sunetului creste; astfel, la 20° C, viteza sunetului este 344 m/sec. Schimbarile presiunii la o densitate controlata, nu au nici un efect asupra vitezei sunetului. Viteza sunetului in alte gaze depinde doar de densitatea acestora. Daca moleculele sunt grele, se misca mai greu, iar sunetul se propaga mai incet. De aceea sunetul se propaga putin mai repede in aer mai umed decat in aer uscat, deoarece aerul umed contine un numar mai mare de molecule mai usoare. Viteza sunetului in cele mai multe gaze depinde de asemenea de un alt factor, caldura specifica, care afecteaza propagarea undelor sonore. Sunetul se propaga, in general, mult mai repede in lichide si solide decat in gaze. Si in lichide si in solide, densitatea are acelasi efect ca in gaze; adica, viteza este invers proportionala cu radacina patrata a densitatii. Viteza mai variaza si direct proportional cu radacina patrata a elasticitatii. Viteza sunetului in apa, de exemplu, este aproximativ 1525 m/sec la temperaturi normale dar creste foarte mult cand creste temperatura. Viteza sunetului in cupru este de aproape 3353 m/sec la temperaturi normale si scade odata cu cresterea temperaturii (din cauza elasticitatii care scade); in otel, care este mult mai elastic, sunetul se propaga cu o viteza de aproape 4877 m/sec, propagandu-se foarte eficient. Undele sonore calatoresc mai rapid si mai eficient in apa decat in aer uscat, permitand animalelor cum ar fi balenele sa comunice intre ele de la distante foarte mari. Balenele si casalotii folosesc undele sonore si pentru a le ajuta sa navigheze in ape intunecate, directionand si primind undele sonore la fel ca un radar al unei nave sau submarin.

La 16 august 1960 Joseph William Kittinger II a sarit cu parasuta din Excelsior III, de la 31,330 m. Cu un mic ajutor pentru stabilitate, el a avut o cadere libera de 4 minute si 36 de secunde si a atins viteza maxima de 1.149 km/h, inainte sa isi deschida parasuta la altitudinea de 5.500 m. Acesta a stabili recordurile pentru cea mai mare altitudine cu balonul, cea mai mare altitudine pentru saritura cu parasuta si lunga cadere libera, precum si cea mai mare viteza a omului prin atmosfera.