Componentele
interne ale unui calculator degaja o cantitate importanta de caldura in timpul
functionarii acestuia. Principalelele componente care produc caldura sint
transformatorul sursei de alimentare, procesorul, hardiscul, unitatea CD-ROM si
placa video. Unele din aceste componente au instalate niste dispozitive de
disipare a caldurii (ventilator sau radiator sau ambele) care isi fac cu succes
datoria mai ales daca ele insele sint bine intretinute.
Un alt factor care
afecteaza disiparea caldurii produsa de calculator este praful care datorita
atractiei electrostatice si gravitatiei are tendinta de a se acumula pe
componentele interne ale calculatorului. Praful depus pe o suprafata (de
exemplu pe placa de baza sau pe placa video) actioneaza ca un izolator termic
reducind schimbul de caldura intre suprafata respectiva si mediul inconjurator.
Ca urmare suprafata respectiva nu va putea sa transfere o parte din caldura
catre mediul ambiant si este posibil ca piesa careia ii apartine suprafata in
cauza sa devina in timp instabila in functionare.
Mediul ambiant in
care se afla calculatorul are o importanta deosebita in functionarea optima a
acestuia. Calculatorul este un aparat a carui racire se face cu aer adus din
mediul inconjurator. Prinicipiul de atragere a aerului pentru racirea componentelor
interne ale calculatorului este foarte simplu. Sursa de alimentare este inchisa
intr-o cutie metalica care este prevazuta cu multe fante. Ventilatorul sursei
de alimentare este orientat in asa fel incit sa elimine aerul incalzit din
interiorul sursei. In momentul in care ventilatorul sursei elimina aerul din
interiorul ei se cr 626r171g eeaza un efect de vid si ca urmare prin fantele cutiei
sursei va intra aer din interiorul carcasei calculatorului, aer care si el
urmeaza sa fie eliminat. Efectul de vid apare si in interiorul carcasei si ca
urmare aerul care este atras de sursa de alimentare este inlocuit cu aer din
exteriorul carcasei. Acest aer din mediul ambiant patrunde in carcasa prin
micile gauri care exista pe panourile acesteia.
Este indicat sa
pastram temperatura mediului ambiant din camera in care se afla calculatorul la
valori rezonabile, de pina la 25 de grade Celsius. De asemenea nu trebuie sa
supunem calculatorul la variatii mari de temperatura pentru ca exista
posibilitatea ca acestea sa produca defectarea unora dintre componente, cel mai
frecvent prin ruperea unor conexiuni ("lipituri") intre piesele
electronice care compun un circuit. De exemplu daca pe timp de iarna, avind
calculatorul oprit am uitat geamul deschis la camera timp de 1-2 ore si
temperatura a scazut mult este recomandat ca sa lasam temperatura sa revina la
valori de peste 15-16 grade Celsius inainte de a porni calculatorul.
Cu cit aerul din
camera in care se afla calculatorul este mai curat, cu atit calculatorul va
functiona mai bine. Aceasta inseamna ca trebuie sa aspiram in mod regulat
praful din camera si sa nu permitem fumatul in aceasta. Atunci cind ne hotarim
sa punem aspiratorul trebuie sa avem inchis calculatorul de cel putin o ora
pentru ca el sa fie deja rece si electricitatea statica acumulata de componente
sa fie minima. Va trebui sa acoperim cu saci de plastic atit calculatorul cit
si monitorul si perifericele (tastura, boxe, etc.). Dupa ce am terminat lucrul
cu aspiratorul va trebui sa aerisim bine camera inainte de a reporni
calculatorul. Aceasta masura de precautie este necesara deoarece in timpul
functionarii aspiratorului o cantitate importanta de praf care se afla in
covoare se va ridica in aer si o parte din ea nu va fi aspirata, raminind in
suspensie. La repornirea calculatorului o parte din acest praf din aer va intra
in carcasa si se va depune pe componentele interne.
2. MATERIALENECESARE
Pentru asigurarea
unei intretineri corecte a calculatorului avem nevoie de citeva cirpe de bumbac
curate, uscate si care sa nu lase scame. De asemenea avem nevoie de o solutie
de detergent lichid care sa fie compusa din apa si sapun sau un detergent
folosit pentru spalarea vaselor. In fine este posibil sa avem nevoie si de o
mica pensula de pictura curata (nefolosita) si moale care ne va ajuta sa
curatam praful din zone mai greu accesibile.
Un accesoriu util
este si un aspirator (sau mai bine un miniaspirator) care sa poata inversa
fluxul de aer, adica sa fie capabil sa sufle aerul. Nu este indicat sa tinem
dispozitivul prin care suflam aerul (furtun, de ex.) foarte aproape de
suprafata care trebuie curatata, mai ales daca viteza curentului de aer este
mare.
3. PRECAUTII
Un calculator care
nu a fost curatat de multa vreme poate avea la interior o cantitate mare de
praf si ca urmare este bine sa ne luam citeva precautii care sa ne asigure ca
nu ne vom periclita sanatatea. Este bine sa folosim niste ochelari de plastic
etansi (de exemplu niste ochelari de schi) pentru a evita sa ne intre praful in
ochi. Daca nu avem astfel de ochelari trebuie pur si simplu sa inchidem ochii
atunci cind suflam praful de pe componente. De asemenea trebuie sa evitam cit
putem de mult sa inhalam o cantitate mare de praf.
Atunci cind suflam
cu ajutorul unui aspirator praful din interiorul carcasei sau de pe piesele
calculatorului trebuie sa facem operatia respectiva in exteriorul casei sau pe
balcon (pentru ca acest praf sa nu ramina in incaperea in care se afla
calculatorul) si de asemenea sa fim atenti la directia fluxului de aer in asa
fel incit sa nu inspiram noi praful mobilizat de pe componente.
4. CURATAREASUPRAFETELOR
Toate suprafetele
murdare (panourile carcasei calculatorului, carcasa monitorului, etc.) trebuie
mai intii sterse de praf cu o cirpa uscata si abia apoi curatate cu o solutie
de apa calduta si detergent lichid.
Trebuie tinut
minte faptul ca solutia de apa calduta si detergent (sau apa si sapun) nu se
pune direct pe piesa curatata ci pe cirpa cu care curatam. Pentru suprafetele
de plastic putem folosi si alcool sanitar (spirt) care are avantajul ca se
evapora foarte repede dar care nu curata atit de bine ca solutia de apa si
detergent lichid si care are si un miros specific care nu este foarte placut.
Inmuiem o cirpa in
solutia de detergent (in intregime sau doar o parte din ea), si apoi stoarcem
foarte bine cirpa in asa fel incit sa nu mai curga apa din ea indiferent cit de
tare o stoarcem. Stergem cu cirpa suprafetele murdare si apoi inlaturam
detergentul ("clatim") de pe suprafetele respective cu ajutorul unei
cirpe curate inmuiata in apa si foarte bine stoarsa. Dupa aceea stergem orice
urma de apa de pe suprafetele curatate cu ajutorul unei cirpe uscate.
5. INTRETINEREAVENTILATOARELOR
Functionarea
optima a sistemului de calcul chiar si in conditiile in care temperatura
ambianta este ridicata depinde in mare masura de capacitatea diferitelor
ventilatoare de a disipa caldura degajata de componentele calculatorului. Un
ventilator nou isi indeplineste functia cu succes insa o data cu trecerea
timpului randamentul sau scade. Prinicipalele cauze pentru scaderea
randamentului ventilatorului sint acumularea de praf pe palelele elicei (care
le ingreuneaza miscarea) si disparitia lubrifiantului care asigura rotirea lina
(fara sincope) a elicei.
Un ventilator care
functioneaza normal emite un zgomot care isi pastreaza aceeasi intensitate, ca
un fel de zumzet (biziit) continuu. Un ventilator care nu mai merge bine are de
asemenea un sunet caracteristic, sincopat, care nu are in pemanenta aceeasi
intensitate pentru ca numarul de rotatii pe minut variaza destul de mult chiar
pe perioade scurte de timp. Uneori zgomotul ventilatorului dispare pentru o
perioada de timp, semn ca el s-a oprit din functionare. Ne putem da seama ca un
ventilator merge prost fie dupa zgomotul scos de el, fie daca pornim
calculatorul cu carcasa deschisa si ne uitam la ventilator cu o lanterna.
Stergerea palelor
elicei se face intii cu o cirpa uscata pentru a indeparta praful si apoi cu o cirpa
umezita in solutie de detergent. Stoarcem bine cirpa si curatam murdaria de pe
toata suprafata ventilatorului (elice si casa elicei) dupa care stergem
ventilatorul cu o cirpa uscata. Putem insa sa stergem direct palele cu o cirpa
umezita in apa, fara a mai folosi cirpa uscata. De asemenea se poate folosi si
un tampon de vata umezit in spirt.
Pentru lubrifierea
ventilatoarelor calculatorului avem nevoie de ulei folosit in mecanica fina (de
ex. cel folosit pentru ungerea componentelor ceasurilor mecanice). Un
ventilator (indiferent ca este cel de la sursa de alimentare, de pe racitor sau
cel de pe placa video) este compus dintr-o elice de plastic care se invirteste
fixata pe un ax. Rotirea este cu atit mai usoara cu cit axul este mai bine
lubrifiat (uns) cu ulei. Un ventilator nou are destul lubrifiant pentru a
functiona optim un an de zile insa cu trecerea timpului lubrifiantul dispare si
rotirea elicei ventilatorului devine din ce in ce mai grea, iar acest lucru se
rasfringe asupra functionarii procesorului care nu mai este racit suficient.
Axul ventilatorului nu este vizibil, el fiind acoperit cu un mic dop de cauciuc
care este si el ascuns vederii.
Toate
ventilatoarele au doua etichete autocolante lipite pe parti opuse ale portiunii
centrale a elicei, dintre care una este colorata mai viu si este mai frumoasa
iar alta este colorata in culori mai sterse, fiind mai putin atragatoare.
Eticheta mai frumoasa acopera partea elicei care se vede la exterior si are o
functie publicitara, ea acoperind doar o suprafata de plastic. Eticheta mai
putin atragatoare acopera insa dopul de cauciuc pe care trebuie sa-l scoatem
pentru a avea acces la axul elicei. Inlaturam eticheta fara a o rupe sau
mototoli si o punem bine pentru ca o vom pune la loc dupa ce ungem axul.
Scoatem dopul de
cauciuc cu ajutorul unei surubelnite cu capul plat si subtire sau cu ajutorul
unui briceag, a unei foarfeci, etc. Punem capul surubelnitei la limita dintre
marginea dopului de cauciuc si portiunea din plastic a elicei si apoi tragem
usor in sus iar dopul va iesi. In compartimentul care apare vedem capul axului
elicei peste care punem o picatura de ulei cu ajutorul unei pipete sau a unei
seringi mici. O picatura este suficienta, nu este necesar si nici indicat sa
punem mult ulei.
Punem dopul de
cauciuc la loc apasindu-l cu degetul si apoi lipim din nou eticheta peste dop
sau punem o bucata de banda izolatoare (sau scoci) daca lipiciul etichetei nu
mai permite atasarea ei. Apoi tinem ventilatorul cu dopul in sus si rotim de
citeva ori cu mina elicea ventilatorului pentru a permite uleiului sa patrunda
in jos pe toata lungimea axului. Punem ventilatorul de-o parte pentru o
jumatate de ora inainte de a-l monta din nou, timp care permite uleiului sa
coboare pe ax si sa nu iasa pe linga marginile dopului atunci cind manipulam
ventilatorul.
Pentru
ventilatoarele mici (cum sint cele ale unor placi video mai ieftine) care nu au
dop de cauciuc deasupra axului lor, este esential sa il acoperim pe acesta din
urma fie cu eticheta autocolanta, fie cu o bucata de banda izolatoare
(recomandat) sau cu scoci daca eticheta si-a pierdut lipiciul. Eticheta sau
bucata de scoci trebuie aplicate doar dupa ce am curatat bine suprafata pe care
urmeaza sa le lipim. In nici un caz nu trebuie lasat descoperit axul
ventilatorului, pentru ca in acest caz lubrifierea sa a fost in zadar, uleiul
disparind in citeva zile. Cantitatea de ulei folosita la lubrifiere nu trebuie
sa fie foarte mare pentru ca daca punem prea mult ulei el va dezlipi eticheta de
pe axul ventilatorului si se va scurge in afara. De fapt in cazul
ventilatoarelor fara dop de cauciuc este mai degraba indicat sa folosim un
lubrifiant pe baza de pasta (de ex. vaselina), pentru ca acesta este mai
aderent si nu riscam sa il pierdem atit de usor din cauza fortei centrifuge.
Temperatura ridicata scade consistenta pastei lubrifiante, ceea ce permite
ungerea optima a axului ventilatorului. Lubrifiantul-pasta se va evapora dupa
un anumit timp si va trebui aplicat din nou, dar chiar si asa durata de
functionare corespunzatoare a ventilatorului este dubla fata de lubrifiantii pe
baza de ulei.
6. INTRETINEREARACITORULUI PROCESORULUI
Functionarea la
capacitate maxima a procesorului chiar si in conditiile in care temperatura
ambianta este ridicata depinde in mare masura de capacitatea racitorului de a
disipa caldura degajata de procesor. Un racitor nou isi indeplineste functia cu
succes insa o data cu trecerea timpului randamentul racitorului scade.
Prinicipalele cauze pentru scaderea randamentului racitorului sint acumularea
de praf (pe radiator si pe ventilator) si disparitia lubrifiantului care
asigura rotirea usoara a palelor ventilatorului.
Praful actioneaza
nefast asupra racitorului prin doua mecanisme. El se depune pe palele ventilatorului
si face ca acestea sa se roteasca mai greu, dar se depune si pe structura
lamelara a radiatorului ingreunind schimbul de caldura dintre aceasta si mediul
exterior.
Radiatorul se
curata usor de praf folosind o cirpa uscata si subtire, de exemplu o batista,
pe care o introducem cu grija in spatiile dintre lamelele radiatorului si o
miscam intr-o parte si in alta. Putem folosi si o pensula de pictura
(nefolosita pentru pictat) pentru a curata de praf anumite zone ale
radiatorului. Curatarea ventilatorului si lubrifierea axului elicei se fac asa
cum a fost prezentat in sectiunea de intretinere a ventilatoarelor.
Intretinerea
racitorului este bine sa fie facuta la intervale regulate dar oricum cel putin
o data la 6 luni pentru a fi siguri ca elicea ventilatorului poate sa mentina
numarul de rotatii pe minut necesar pentru racirea adecvata a procesorului. Ea
poate fi facuta si fara a demonta radiatorul, cu alte cuvinte este posibil sa
demontam doar ventilatorul si sa facem procedurile de intretinere ale
radiatorului (curatarea de praf) pastrindu-l pe acesta montat peste procesor.
7. INTRETINEREAPROCESORULUI
Procesorul nu
necesita o intretinere propriu-zisa, dar este bine sa-l demontam daca dorim sa
fim siguri ca transferul de caldura intre el si radiator este maxim. Pasta
termoconductoare, cea care asigura transferul termic, este supusa la
temperaturi foarte mari si ca urmare este posibil ca in timp calitatea ei sa sa
se degradeze, lucru care poate avea consecinte nefaste asupra functionarii
procesorului. Inlocuirea pastei termoconductoare este o operatiune extrem de
simpla. Va trebui sa stergem pasta termoconductoare veche de pe suprafata
procesorului si a bazei radiatorului cu o cirpa uscata si apoi sa curatam
ambele suprafete cu ajutorul unei cirpe imbibate (si bine stoarse) in spirt. In
final stergem bine cu o cirpa uscata ambele suprafete. Trebuie sa fim atenti sa
nu apasam tare pe procesor in timpul operatiei de curatare.
Montam procesorul
in soclu si aplicam o picatura de pasta termoconductoare (din seringa furnizata
impreuna cu racitorul) pe suprafata lui. Imprastiem cu delicatete picatura de
pasta intr-un strat omogen pe toata suprafata procesorului cu ajutorul
degetului aratator invelit intr-o bucata de plastic (punga, mīnusa) si
inlaturam pasta care a depasit marginile procesorului. Dupa aceasta operatiune
putem sa montam racitorul peste procesor.
8. INTRETINEREAPLACIIVIDEO
Placile video (PV)
moderne sint componente de a caror functionare la parametri maximi depinde
performanta generala a calculatorului. Ele au procesoare grafice (GPU-VPU) din
ce in ce mai puternice care degaja din ce in ce mai multa caldura. Inlaturarea
caldurii se face cu ajutorul unor radiatoare (asezate atit pe GPU cit si pe
memoria de pe PV) si a unui ventilator pentru GPU.
Placa video este
usor de demontat, ceea ce face ca intretinerea ei sa nu fie dificila.
Ventilatorul PV este fixat prin niste suruburi pe radiatorul de pe GPU. Pentru
a le desuruba trebuie sa avem la indemina o surubelnita cu un cap ceva mai mic.
Dupa desurubare deconectam cablul de alimentare al ventilatorului, cablu care
este fixat intr-o priza de pe PV. Unele ventilatoare sint acoperite cu un
grilaj (masca) asemanator cu cel prezent la racitoarele procesoarelor, pe care
trebuie sa-l inlaturam prin desurubare inainte de a putea sa demontam
ventilatorul. Radiatorul de pe GPU si cele de pe memorii sint de obicei lipite
de acestea deci nu este indicat sa incercam sa le inlaturam.
Suflam cu aer PV
pe ambele parti pentru a indeparta praful de pe ea si eventual folosim si o
cirpa uscata sau o pensula pentru a curata anumite portiuni ale ei pe care
praful a ramas aderent.
Radiatorul se
curata de praf folosind o cirpa uscata si subtire, de exemplu o batista, pe care
o introducem cu grija in spatiile dintre lamelele radiatoarelor (de pe GPU si
memorii) si o miscam intr-o parte si in alta. Curatarea postamentului
radiatorului (portiunea care acopera procesorul grafic) trebuie facuta cu
delicatete, fara a apasa tare, pentru a nu deteriora procesorul. Putem folosi
si o pensula de pictura pentru a curata de praf anumite zone ale radiatoarelor.
Curatarea ventilatorului si lubrifierea axului elicei se fac asa cum a fost
prezentat in sectiunea de intretinere a ventilatoarelor.
Racitoarele
("coolers") de pe placile video sint de multe ori principalele
responsabile de functionarea necorespunzatoare a acestora. Un racitor care nu a
fost curatat timp de 3 - 6 luni va duce la supraincalzirea cipsetului grafic si
in consecinta la deteriorarea performantei acestuia, in special in cursul
aplicatiilor grafice intensive (jocuri 3D, etc.). Din cauza faptului ca
ventilatoarele de pe PV cu performanta obisnuita sau medie sint de cele mai
multe ori de mici dimensiuni, ele isi vor pierde destul de usor lubrifiantul si
nu vor mai fi capabile sa se roteasca cu numarul de rotatii pe minut necesar
pentru racirea corespunzatoare a cipsetului. Un ventilator care are nevoie de
lubrifiere scoate un sunet sincopat (cu intreruperi) si nu unul constant
(zumzet).
In conditiile in
care ventilatorul PV se roteste foarte incet, plasticul din care este
construita PV se va supraincalzi si va emite un miros caracteristic de ars,
chiar daca nici una din componentele electronice de pe ea nu s-a ars la acel
moment. Daca nu vom demonta ventilatorul de pe PV pentru a-l curata de praf si
a-l lubrifia atunci avem toate sansele ca PV sa devina inutilizabila, pentru ca
mai devreme sau mai tirziu una din componentele electronice principale
(cipsetul sau modulele de memorie) nu va mai rezista la temperatura crescuta si
se va arde cu adevarat. MunteAlb recomanda curatarea racitorului (radiator +
ventilator) placii video o data la 3 luni sau mai des, in functie de cit de
buna este retentia lubrifiantului. Este esential ca dupa lubrifierea
ventilatorului sa acoperim axul lui cu eticheta autocolanta, pentru ca daca nu
o vom face tot uleiul pe care l-am pus se va pierde in citeva zile din cauza
evaporarii si a actiunii fortei centrifuge. In cazul in care eticheta autocolanta
si-a pierdut lipiciul o putem inlocui cu o bucata de banda izolatoare
(recomandat) sau cu scoci.
Pentru
ventilatoarele mici fara dop de cauciuc este recomandata folosirea unui
lubrifiant pe baza de pasta, cum este vaselina, care nu se pierde atit de
repede pentru ca se evapora mai greu si este aderenta. Se ia cu virful unui ac
o cantitate mica de lubrifiant si se unge axul ventilatorului, dupa care se
trage usor de elice inspre exterior de citeva ori pentru a impastia
lubrifiantul pe toata lungimea axului. Apoi se invirt palele de 2-3 ori. Chiar
daca palele se misca greu nu trebuie sa ne facem probleme, deoarece temperatura
crescuta din timpul functionarii placii video va scade consistenta pastei si
palele se vor roti la viteza maxima. Si in acest caz nu trebuie sa uitam sa
aplicam eticheta sau banda izolanta deasupra axului ventilatorului. Putem
folosi ca lubrifiant orice pasta medicinala sau cosmetica pentru ca acestea
contin in cantitati mari lanolina si parafina. Un ventilator fara dop caruia i
s-a aplicat pasta lubrifianta functioneaza corespunzator o perioada dubla fata
de unul caruia i-a fost aplicat un lubrifiant lichid.
Placa de baza (PB)
trebuie suflata cu aer pe ambele parti pentru a indeparta praful acumulat la
suprafata ei. Este posibil ca o parte din praf sa ramina aderent la suprafata
in unele locuri (sloturi PCI, sloturi ale modulelor de memorie, etc.) si acesta
va trebui indepartat cu o cirpa uscata sau cu o pensula. Cablurile de conectare
a componentelor calculatorului (cablurile IDE, de ex.) trebuie si ele sterse de
praf.
Una din
componentele cipsetului PB si anume cea numita "NorthBridge" este
racita fie cu un radiator, fie cu un racitor complet (radiator si ventilator).
Pentru intretinerea acestora se procedeaza asa cum a fost explicat mai
sus.
Placile de
extensie sint placile introduse in sloturile PCI (modem, placa de retea, etc.)
si la fel ca PV ele trebuie curatate de praf prin suflare si eventual cu
ajutorul unei cirpe uscate. Modulele de memorie trebuie sterse de praf cu o
cirpa uscata.
10. INTRETINEREAUNITATILORDESTOCARE
Hardiscul,
unitatea CD-ROM si unitatea de discheta trebuie sterse de praf la exterior cu o
cirpa uscata.
Functionarea
unitatii CD-ROM este uneori afectata de acumularea de praf la interior (mai
ales daca folosim discuri murdare, pline de praf) care se depune pe lentila
mecanismului de citire a discurilor. Exista niste CD-uri speciale care permit
curatarea lentilei respective. In mod normal nu este necesar sa folosim aceste
discuri speciale pentru ca unitatea functioneaza bine timp de cel putin 1,5-2
ani de folosire intensiva, dupa care este recomandat sa o inlocuim cu o unitate
noua.
Unitatea de
discheta este una din componentele care acumuleaza pe parcursul timpului mult
praf la interior indiferent daca o folosim sau nu. Acest lucru se intimpla din
cauza prezentei fantei de introducere a dischetelor prin care intra mult praf
chiar daca fanta este acoperita de un volet protector. Unitatea se poate
demonta foarte usor pentru ca panoul frontal din plastic si partea superioara a
carcasei metalice nu sint fixate cu suruburi ci au niste ghidaje care se
incastreaza in niste gauri si astfel putem curata praful din interiorul
unitatii. Aceste unitati sint insa atit de ieftine incit dupa 1,5-2 ani de
folosire intensiva este mai bine sa cumparam o unitate noua daca cea pe care o
avem nu mai functioneaza corespunzator.
11. INTRETINEREASURSEIDEALIMENTARE
Sursa de
alimentare este componenta care in caz ca nu este intretinuta periodic poate
afecta cel mai mult functionarea calculatorului. Multi utilizatori ai
calculatoarelor se pling de faptul ca sursele ieftine nu sint fiabile si ca se
defecteaza mai devreme sau mai tirziu. Ei recunosc totusi ca nu au acordat
atentie faptului ca sursa de alimentare trebuie intretinuta corespunzator
pentru a avea randament maxim si de durata. Nu trebuie insa pierdut din vedere
faptul ca si sursele scumpe trebuie intretinute, pentru ca si ele sint afectate
de praf si caldura. Este posibil ca sursele scumpe sa fie mai tolerante la
lipsa de intretinere, insa in timp si ele isi vor pierde din functionalitate
daca nu sint curatate.
Sursa este compusa
in principal dintr-un transformator care are rolul de a prelua curentul
electric alternativ de 220 V provenit de la priza de perete si de a-l
transforma in curent continuu de diferite voltaje pentru alimentarea
componentelor calculatorului. Transformatorul se incalzeste foarte tare in
timpul functionarii si pentru racirea lui se foloseste un ventilator care
elimina in permanenta aerul cald din cutia sursei.
Temperaturile
inalte si praful duc cu timpul la defectarea ventilatorului si in consecinta
functionarea sursei de alimentare este perturbata. La sfirsitul unui an de
functionare este foarte posibil ca ventilatorul sursei sa isi piarda o mare
parte din lubrifiant si palele elicei sa fie pline de praf. Ca urmare zgomotul
scos de ventilator va deveni sincopat (se opreste, porneste iar, etc.) iar daca
ne uitam cu lanterna putem vedea ca palele se invirtesc greu. Uneori este
posibil ca ventilatorul sa nu inceapa sa se invirta atunci cind pornim
calculatorul sau sa se opreasca dupa un anumit timp. Sursa va emite un miros
caracteristic, de ars si acesta este semnul cel mai evident ca trebuie sa
inchidem calculatorul si sa curatam sursa sau sa cumparam una noua. Prezenta
mirosului de ars nu inseamna ca sursa s-a ars si nu mai poate functiona. Daca o
curatam in mod corespunzator ea va functiona bine.
Marea dilema
legata de intretinerea surselor de alimentare este data de faptul ca pentru a
le curata complet trebuie sa le deschidem si in acest fel rupem sigiliul
producatorului. Daca nu le curatam la timp ele se vor strica, iar daca vrem sa
le curatam vom pierde garantia oferita de producator. Fiecare posesor de
calculator trebuie sa decida singur daca isi asuma riscul de a pierde garantia.
Este recomandat ca sursa de alimentare sa fie deschisa si curatata de personal
specializat de la un service pentru calculatoare. Deschiderea sursei de
alimentare este prezentata aici doar in scop informativ, fiecare utilizator
care o pune in practica asumindu-si responsabilitatea personala pentru
deschiderea sursei si curatarea ei la interior.
Exista si
posibilitatea sa efectuam o curatire partiala a sursei fara a o deschide.
Pentru aceasta suflam cu aspiratorul aer prin fantele cutiei in care se afla
sursa si astfel eliminam o parte din praful asezat pe piesele din sursa. Cu
acest procedeu nu rezolvam insa cele mai importante probleme si anume curatarea
palelor ventilatorului si lubrifierea axului acestuia.
Cutia sursei este
alcatuita din doua parti metalice incastrate si atasate prin suruburi. Inlaturam
suruburile de la partea superioara a cutiei si scoatem "acoperisul"
acesteia. Pe tot parcursul manevrelor urmatoare este indicat sa nu atingem
piesele sursei de alimentare. In acest moment putem "sufla" aer peste
componente pentru a inlatura praful. Desurubam ventilatorul si il scoatem din
cutie atit cit putem, el fiind fixat printr-un cablu care nu se poate
deconecta. Aplicam procedurile cunoscute de intretinere a ventilatorului
(curatare de praf si lubrifiere) dupa care remontam cutia sursei.
12. PERIODICITATEAPROCESULUIDECURATARE
Procesul de
curatare a componentelor interne trebuie repetat periodic dar nu este nevoie sa
demontam complet calculatorul decit cel mult o data la 6 luni pentru a-l curata
de praf in mod temeinic. Periodicitatea intretinerii unui calculator este in
anumite limite o materie de preferinta personala, insa nu trebuie uitat ca un
calculator bine intretinut functioneaza mai bine decit unul care este neglijat
d.p.d.v al curateniei.
Este indicat ca o
data la 3 luni (sau mai frecvent, in functie de mediul ambiant in care se afla
calculatorul) sa deschidem carcasa calculatorului si sa suflam aer peste
componente pentru a le curata de praf. Unele componente (placa video, de ex.)
pot fi demontate si curatate foarte usor. Putem de asemenea sa stergem de praf
unitatile de stocare fara a le demonta. Ventilatoarele trebuie curatate de praf
si eventual lubrifiate o data la 3 luni.
3. INTRETINEREABOXELOR, A IMPRIMANTEI, MICROFONULUI,
JOYSTICULUI
Perifericele sint
componentele aflate in exteriorul calculatorului si care se conecteaza la
acesta prin porturi (USB, serial, paralel). Ele se murdaresc de obicei din
cauza prafului care se depune pe ele insa in cazul mausului si tastaturii ele
se murdaresc in special prin contactul cu miinile noastre. Desi miinile sint
spalate frecvent, ele ramin partea cea mai "murdara" a corpului
nostru pentru ca ne folosim de ele pentru a inspecta si a manipula obiectele
din mediul inconjurator, obiecte care nu sint intotdeauna foarte curate.
Murdarirea
mausului si a tastaturii mai este determinata si de niste obiceiuri mai putin
igienice insa foarte raspindite. Utilizatorii calculatoarelor au destul de
frecvent obiceiul sa manince sau sa bea (de ex. cafea) in timp ce folosesc
calculatorul. Firimiturile sau picaturile de lichid se lipesc de miinile
noastre si in acest fel ele ajung pe maus sau pe tastatura, murdarindu-le.
1. INTRETINEREAMAUSULUI
Mausul este
componenta periferica cea mai folosita si ca urmare necesita intretinerea cea
mai frecventa. Cele mai raspindite mausuri ramin cele cu bila, desi in ultimul
timp mausurile optice tind sa devina din ce in ce mai folosite.
Mausul (cu bila
sau optic) trebuie curatat la exterior cu ajutorul unei cirpe umezite (si bine
stoarse) intr-o solutie de apa si detergent. Apoi trebuie sters cu o cirpa
uscata.
Curatarea la
interior este valabila doar pentru mausurile cu bila. Acestea stau de obicei pe
un covoras din plastic ("mouse pad") pe care se aduna atit praf cit
si alte tipuri de murdarie. De exemplu atunci cind miscam mausul, podul palmei
si unele degete se freaca de covoras iar celulele descuamate rezultate se vor
depozita incetul cu incetul pe covoras desi ele sint invizibile pentru ochii
nostri. Cu timpul insa pe covoras vor apare mici pete de murdarie. O parte din
murdaria de pe covoras este preluata de bila mausului si depozitata la
interiorul acestuia. In momentul in care mausul devine foarte murdar la
interior el nu mai functioneaza corespunzator, cursorul de pe ecran se misca
greu si nu merge in directia dorita de noi.
Deschiderea unui maus
este extrem de usoara. Intoarcem mausul "pe spate" si observam ca in
jurul bilei se afla o piesa de plastic circulara ("colac") pe care
sint desenate doua sageti cu orientare opusa. Punem degetele mari de la ambele
miini pe piesa circulara si le miscam in sensul sagetilor, adica unul din
degete in sus si celalt in jos. Se formeaza un cuplu de forte si colacul se va
desuruba extrem de usor facind un zgomot specific (un "clic"). Este
posibil ca pe colac sa fie doua arii care sint concepute special pentru punerea
degetelor pe ele, in sensul ca sint "zimtate" si maresc aderenta
degetelor. Intoarcem mausul "pe burta" (in pozitia normala de
functionare) si lasam bila sa ne cada in palma. Punem bila si colacul de-o
parte. Atunci cind montam la loc mausul repetam procedura de demontare in sens
invers (inclusiv rotirea colacului in sens invers).
La interiorul
compartimentului bilei observam doi mici cilindri ("role") de
plastic, care sint cei care transmit miscarea bilei catre dispozitivele care o
folosesc pentru a ii indica cursorului de pe ecran directia de deplasare. Mai
observam si o rotita de plastic care serveste la tinerea in tensiune a bilei
(apasata pe cei doi cilindri) in asa fel incit miscarea ei sa fie interpretata
corect. Murdaria de pe bila se depune cu timpul atit pe cilindri cit si pe
rotita (de obicei sub forma unor fisii de latime variabila) iar rezultatul este
ca bila "patineaza" pe cei doi cilindri, iar acestia sint incapabili
sa transmita care sint amplitudinea si directia corecta de miscare a bilei.
Va trebui sa
curatam atit bila cit si cilindrii si rotita cu ajutorul unei mici cirpe
umezite in solutie de apa si detergent, cirpa care trebuie sa fie foarte bine
stoarsa. Putem sa mobilizam murdaria de la interiorul mausului (dupa ce am
umezit cilindrii) ajutindu-ne de o mica surubelnita (sau bat de chibrit, etc.)
cu care sa riciim (foarte delicat) suprafata cilindrilor si a rotitei in asa
fel incit fisiile de murdarie sa se desprinda. Este esential sa rotim cilindrii
si rotita pentru ca sa le curatam intreaga suprafata. Dupa curatare stergem
bila si piesele de la interiorul mausului cu o cirpa uscata si care sa nu lase
scame.
Curatarea mausului
trebuie facuta saptaminal sau cel mult la doua saptamini. Uneori mausul se
murdareste foarte repede (2-3 zile) mai ales daca il folosim intensiv pentru
jocuri (de tip FPS sau RTS) pe care le jucam timp de citeva ore pe zi. De
fiecare data cind curatam mausul trebuie sa il deconectam de la
calculator.
2. INTRETINEREATASTATURII
Tastatura devine cu timpul cea mai murdara
componenta a calculatorului si aceasta datorita tolerantei crescute la
murdarie, a carei acumulare nu afecteaza functionalitatea tastaturii. Murdaria
provine in principal de pe miinile noastre (celule descuamate de ex.) dar
provine si din nenumarate alte surse (praf si scame din atmosfera, firimituri,
par, etc.). Ea aluneca prin spatiile dintre taste si ramine cantonata pe
postamentul pe care sint fixate tastele fara a le afecta prea mult
functionalitatea.
Curatarea
tastaturii este o operatiune simpla insa destul de laborioasa. Inainte de a
incepe curatarea trebuie sa deconectam tastatura de la calculator si sa ne
notam care este pozitia tastelor (sau sa fi facut in prealabil o poza pe care
sa o avem la dispozitie). Apoi va trebui sa scoatem tastele una cite una
folosind virful unei surubelnite (sau un cutitas, o foarfeca, etc.) pe care il
introducem sub una din laturile tastei dupa care tragem in sus cu delicatete,
fara a forta. Scoaterea este mai usoara daca ne folosim de principiul pirghiei
si sprijinim surubelnita pe marginea cadrului postamentului care delimiteaza
tastele.
Dupa ce am scos
toate butoanele le curatam cu ajutorul unei cirpe curate inmuiata intr-o
solutie de apa si detergent, le clatim cu o cirpa inmuiata in apa, dupa care le
stergem cu o cirpa uscata. In cazul postamentului trebuie mai intii sa
inlaturam praful si murdaria acumulata si apoi sa il stergem si pe el cu o
cirpa inmuiata in solutie de detergent, dupa care sa il stergem cu o cirpa
uscata. Cirpele inmuiate trebuie sa fie bine stoarse, in asa fel incit sa nu
picuram apa in gaurile in care se fixeaza tastele.
Tastele mari
(ENTER, SHIFT, etc.) sint fixate in plus fata de celelalte taste cu ajutorul
unui fir metalic indoit in forma de cadru. Capetele firului intra sub niste
cirlige de plastic de pe postament. Atit capetele firului cit si cirligele
contin un lubrifiant sub forma de pasta care nu trebuie inlaturat atunci cind
curatam tastele sau postamentul.
Montarea tastelor
se face apasindu-le usor peste gaurile corespunzatoare pina cind partea lor
inferioara intra in gaura. In cazul tastelor mari, trebuie mai intii sa
introducem capetele cadrului metalic sub cirligele de plastic de pe postament
si abia apoi sa apasam tasta peste gaura.
3. INTRETINEREABOXELOR, A IMPRIMANTEI, MICROFONULUI,
JOYSTICULUI
Toate aceste
periferice se curata conform procedurii descrise in sectiunea de curatare a
suprafetelor, bineinteles dupa ce le-am deconectat de la calculator. In mod
evident trebuie sa ne ferim sa introducem apa in ele, de aceea cirpele folosite
pentru curatare trebuie sa fie foarte bine stoarse.
ĪNTRETINEREACARCASEI
La exterior (panou
frontal si panouri laterale) carcasa trebuie curatata conform procedurii
descrise in sectiunea de curatare a suprafetelor, iar in cazul panoului
posterior care nu este vopsit il curatam cu o cirpa uscata. La interior trebuie
intii suflat praful acumulat si apoi cu ajutorul unei cirpe uscate inlaturam
murdaria ramasa si stergem structura metalica si portiunile inferioara si
superioara ale carcasei. Pentru o curatare temeinica este bine sa demontam si
panoul superior daca acest lucru este posibil.
Curatarea carcasei
la exterior (stergerea de praf si inlaturarea petelor aparute) trebuie facuta
cel putin lunar si asta in principal din considerente estetice. Curatarea la
interior trebuie facuta la intervale mai mari, de exemplu o data la 3 luni,
eventual fara a demonta componentele interne.
ĪNTRETINEREAMONITORULUI
Pastrarea
monitorului intr-o stare de curatenie desavirsita este o necesitate impusa in
principal de faptul ca un ecran curat este o binefacere pentru ochii nostri. Pe
de alta parte curatarea carcasei monitorului este si ea importanta pentru ca
praful si murdaria acumulate impiedica intr-o anumita masura schimbul de
caldura cu exteriorul. Monitoarele CRT se incalzesc in mod normal foarte mult
in timpul functionarii lor si ca urmare au nevoie de eliminarea in mediul
ambiant a unei parti cit mai mari din aceasta caldura.
Monitorul este
insa si componenta cea mai vizibila a calculatorului, cea care atrage cel mai
mult atentia, din aceasta cauza persoanele fara prea multe cunostinte in
domeniul tehnicii de calcul considerindu-l ca fiind calculatorul propriu-zis.
Avem deci tot interesul ca monitorul sa fie curat daca dorim sa oferim despre
noi o imagine de persoana ingrijita, care apreciaza curatenia.
Curatarea carcasei
si a postamentului monitorului se vor face conform procedurii descrise in
sectiunea de curatare a suprafetelor. Trebuie sa fim extrem de atenti sa nu
picuram apa in interiorul monitorului atunci cind curatam portiunea superioara
a carcasei (cea care contine multe orificii de evacuare a caldurii) care devine
cu timpul cea mai murdara portiune exterioara a monitorului. Este bine sa
curatam lunar carcasa monitorului.
Curatarea
ecranului monitorului trebuie facuta ori de cite ori este nevoie. Murdarirea
ecranului nu poate fi practic evitata pentru ca multe persoane (in special
copiii) au obiceiul de a-l atinge cu degetele. In afara de aceasta exista multe
alte motive pentru care ecranul se murdareste fara ca noi sau altcineva sa fim
de vina. Electricitatea statica emisa de ecran atrage praful si scamele din
mediul ambiant, luminozitatea ecranului atrage diverse gize care se aseaza pe
el, iar uneori se intimpla sa stranutam sau sa tusim cind stam la calculator
aruncind in mod involuntar in directia ecranului picaturi de saliva.
Ecranul trebuie
curatat folosind o solutie de apa calduta si detergent lichid. Folosirea
alcoolului medicinal (spirt) nu este indicata. In loc de solutia de detergent
putem folosi un detergent special pentru geamuri. In orice caz trebuie tinut
minte faptul ca detergentul nu se aplica direct pe ecran ci pe cirpa cu care
curatam. Toate cirpele pe care le folosim pentru curatarea ecranului trebuie sa
fie moi si sa nu lase scame.
Incepem prin a
sterge de praf ecranul cu o cirpa uscata. Apoi il stergem cu o cirpa curata,
inmuiata in solutie de apa si detergent si extrem de bine stoarsa. Il clatim cu
ajutorul unei cirpe umezite in apa calduta, il lasam un pic sa se usuce singur
si apoi il stergem cu o cirpa uscata. Ecranul se va usca in scurt timp prin
evaporarea apei ramase pe el. De obicei el nu este perfect curat ci are niste
zone in care se observa dire lasate de detergentul care s-a uscat pe suprafata
lui. Aceste dire se indeparteaza foarte usor daca aburim suprafata ecranului cu
respiratia noastra si apoi frecam zona aburita cu o cirpa uscata. Repetam
procedeul pentru toate zonele care contin dire si in scurt timp ecranul va
arata impecabil. Metoda de curatare prin aburire poate fi aplicata rapid si
eficient ori de cite ori murdarim din greseala ecranul, de exemplu atunci cind
stranutam in directia lui si citeva picaturi au ajuns pe el.
Sistemul de
operare (SO) trebuie intotdeauna instalat "pe curat" adica pe o
partitie care a fost formatata in prealabil. Performanta sistemului de operare
tinde sa scada o data cu trecerea timpului din mai multe motivesi din aceasta cauza trebuie ca la intervale
de timp regulate (in functie de preferintele personale si de gradul scaderii de
performanta) sa "reparam" sistemul de operare sau sa il reinstalam.
Repararea SO
presupune etapele urmatoare:
1. SCANAREAHARDISCULUI
Pe masura ce se
repeta ciclul de scriere si apoi de stergere a datelor de pe hardisc, ciclu
care caracterizeaza o utilizare obisnuita a calculatorului, este posibil sa
apara erori de citire a datelor, erori care scad performanta sistemului sau
chiar pot duce la blocarea calculatorului.
Pentru a preveni
aparitia acestor erori sau pentru a le remedia pe cele existente trebuie sa
folosim utilitarul de scanare disponibil pe sistemele de operare Windows.
Pentru aceasta avem la dispozitie mai multe metode, dar cea mai simpla si care
este valabila atit pentru Windows 95/98/ME cit si pentru Windows XP este sa
facem clic dreapta in Windows Explorer pe denumirea unui hardisc (sau a unei
partitii) si din meniul derulant care apare sa facem clic pe optiunea
"Properties".
Va apare o multifereastra
cu mai multe sectiuni (doua in Win9x/ME si patru in Win XP) dintre care ne
intereseaza sectiunea "Tools" (care este interfata pentru pornirea
utilitarului de scanare si a celui de defragmentare). Facem clic pe tabul
"Tools" pentru a aduce in prim plan sectiunea respectiva, apoi in
aceasta facem clic pe butonul "Check Now" (cauta acum [greseli]).
In Win 9x/ME se va
deschide o noua fereastra in care vedem in compartimentul de sus hardiscurile
(partitiile ) existente. Hardiscul pe care dorim sa-l scanam este deja selectat
dar putem sa alegem alt hardisc (partitie) daca dorim facind clic pe el sau
putem alege sa scanam toate hardiscurile (partitiile) facind clic pe primul din
ele si apoi, tinind apasata tasta CTRL, facind clic si pe restul. In sectiunea
"Type of test" a ferestrei avem de ales intre doua optiuni si anume :
Standard (se controleaza fisierele si dosarele pentru a fi depistate erorile,
care in acest caz sint denumite erori "logice") sau Thorough
(cuprinde atit testarea standard cit si scanarea suprafetei hardiscului care
depisteaza erorile "fizice" legate de alterarea din diferite motive a
acesteia).
Scanarea temeinica
("thorough") este mai buna decit cea standard insa dureaza foarte
mult timp si de aceea este recomandat sa folosim in mod obisnuit scanarea
standard. Bifam casuta "Automatically fix errors" (reparare automata
a erorilor) facind clic in ea si apoi facem clic pe butonul "Start".
Scanarea dureaza citeva minute si la sfirsitul ei apare o mica fereastra cu
rezultatul ei care este fie "Scan Disk did not find errors on this
drive" (nu au fost gasite erori) fie "Scan disk found errors on this
drive and fixed them all" (au fost gasite erori si au fost reparate).
Facem clic pe butonul "Close" din fereastra cu rezultate si apoi pe
butonul "Cancel" din fereastra de pornire a scanarii.
In Win XP se va
deschide o minifereastra in care trebuie sa bifam optiunea dorita si anume
"Automatically fix file system errors" (scanare obisnuita a
fisierelor si reparare automata a erorilor descoperite in acestea) sau
"Scan and attemp recovery of bad sectors" (scanare obisnuita a
fisierelor si incercare de reparare a sectoarelor nefunctionale de pe hardisc).
Prima optiune este similara cu "Standard Scan" iar a doua cu
"Thorough Scan" din utilitarul de scanare prezent in Win 9x/ME. Bifam
optiunea dorita si facem clic pe butonul "Start".
Erorile legate de
fisiere si dosare se numesc erori "logice" si nu afecteaza
integritatea fizica a hardiscului ele putind fi corectate foarte usor. De cele
mai multe ori ele sint de genul "marimea fisierului X a fost raportata
incorect" sau " au fost pierduti N bytes din fisierul X".
Erorile legate de alterarea suprafetei hardiscului se numesc erori
"fizice" si constau in aparitia un mici portiuni pe care nu mai pot
fi scrise date, portiuni numite "bad sectors", care vor fi ocolite pe
viitor de capetele de citire/scriere.
Scanarea
hardiscului este declansata automat ori de cite ori pornim calculatorul prin
resetare, de exemplu atunci cind s-a blocat si nu mai gasim alta metoda de a-l
reporni. Rezultatele acestei scanari (ca de altfel si ale scanarii manuale) se
gasesc in fisierul "SCANDISK.LOG" aflat la radacina hardiscului
(partitiei) pe care este instalat SO (Windows 9x/ME) si care poate fi deschis
cu orice editor de text (de ex. cu Notepad).
Este recomandat sa
scanam hardiscul cel putin o data pe saptamina folosind optiunea
"Standard" si cel putin o data la 3-4 luni folosind optiunea
"Thorough".
2. DEFRAGMENTAREAHARDISCULUI
Instalarea de
softuri si ulterior folosirea lor duc la ocuparea spatiului de pe hardisc. In
momentul in care ne decidem sa stergem un soft sau niste fisiere, o parte din
spatiul de pe hardisc este eliberat si pe el pot fi scrise date noi. Scrierea
datelor pe hardisc de catre SO se face in mod conservator, tinzindu-se sa se
foloseasca tot spatiul avut la dispozitie. Sa presupunem ca dorim sa instalam
un soft care va avea marimea finala pe hardisc de 10 MB. Sistemul de operare va
cauta pe hardisc spatiile libere si va scrie in ele portiuni din fisierele care
contin softul instalat. In acest fel o parte din fisiere vor fi scrise pe o
portiune libera care are 2 MB, altele pe o portiune care are 5 MB si restul pe
o portiune care are 3 MB.
Se observa ca
portiunile pe care au fost scrise fisierele softului nu sint contigue, adica nu
sint asezate una linga alta. Acest lucru nu constituie o problema pentru ca SO
"tine minte unde a instalat fisierele respective" insa pe de alta
parte atunci cind folosim softul in cauza s-ar putea sa avem o performanta ceva
mai scazuta pentru ca SO da comenzi capetelor de citire/scriere ale hardiscului
si le "plimba" dintr-o parte in alta a hardiscului in functie de
grupul de fisiere necesar pentru functionarea softului la un moment dat. Daca
softul de 10 MB ar fi instalat pe o portiune contigua a hardiscului performanta
la rularea sa ar fi mai mare.
Pentru a remedia
scaderea de performanta datorata "imprastierii" (fragmentarii) pe
hardisc a fisierelor apartinind softurilor instalate se foloseste utilitarul de
defragmentare prezent pe sistemele de operare Windows. Acest utilitar grupeaza
fisierele dupa softurile carora le apartin acestea, in asa fel incit in final
fiecare soft sa aiba fisierele puse intr-o singura portiune a hardiscului
pentru accesarea mai usoara de catre capetele de scriere/citire.
Pentru a lansa
utilitarul de defragmentare in Win 9x/ME si Win XP procedam ca in cazul
scanarii, cu diferenta ca in fereastra "Properties" facem clic pe
butonul "Defragment Now". Cu alte cuvinte pentru a scana un anumit
hardisc (partitie) facem clic dreapta in Windows Explorer pe denumirea lui si
din meniul derulant care apare sa facem clic pe optiunea
"Properties".
Va apare o
multifereastra cu mai multe sectiuni (doua in Win9x/ME si patru in Win XP)
dintre care ne intereseaza sectiunea "Tools" (care este interfata
pentru pornirea utilitarului de scanare si a celui de defragmentare). Facem
clic pe tabul "Tools" pentru a aduce in prim plan sectiunea
respectiva, apoi in aceasta facem clic pe butonul "Defragment Now"
(defragmenteaza acum).
In Win 9x/ME va
apare o minifereastra cu trei butoane si anume "Stop" (opreste
defragmentarea) "Pause" (se face o pauza, dupa care putem reporni
defragmentarea) si "Show details". Daca apasam pe acest din urma
buton va apare o fereastra in care ne este prezentat foarte plastic procesul de
defragmentare sub forma rearanjarii unor patratele colorate in diferite culori.
Pentru a intelege care semnificatia culorilor folosite va trebui sa apasam pe
butonul "Legend" si va apare o minifereastra cu explicatii. La
sfirsitul procesului de defragmentare va apare o minifereastra in care sintem
anuntati ca procesul a luat sfirsit si sintem intrebati daca dorim sa parasim
utilitarul. Facem clic pe butonul OK pentru a parasi utilitarul sau pe butonul
"Cancel" daca dorim sa selectam si alte hardiscuri (partitii) pentru
a le defragmenta.
In Win XP la
apasarea butonului "Defragment Now" va apare o fereastra numita
"Disk Defragmenter" unde sint prezentate in compartimentul superior
hardiscurile (partitiile) prezente. Facem clic pe un hardisc pentru a-l selecta
si apoi facem clic pe butonul "Analyze" din josul ferestrei. In scurt
timp va apare o minifereastra in care sintem sfatuiti (pe baza unui raport
detaliat care analizeaza gradul de fragmentare) daca este sau nu necesar sa
defragmentam hardiscul respectiv. Daca dorim sa vedem raportul (si eventual
sa-l salvam) facem clic pe butonul "View Report". Daca dorim sa defragmentam
hardiscul indiferent de ce spune raportul facem clic pe butonul
"Defragment".
Defragmentarea
unui hardisc (partitii) trebuie facuta in mod regulat pentru ca softurile
instalate sa ruleze la viteza maxima. Este recomandat sa defragmentam un
hardisc (partitie) pe care il folosim intensiv la 2-3 saptamini o data.
3. INSTALAREASIDEZINSTALAREASOFTURILOR
Instalarea si
dezinstalarea softurilor sint niste procese automatizate la care participarea
noastra se rezuma la alegerea unor optiuni. De exemplu sintem intrebati in ce
dosar ("folder") dorim sa instalam un anumit soft. In general putem
sa lasam optiunea implicita ("default") specificata deja dar exista
si situatii particulare, de exemplu atunci cind un anumit soft doreste sa se
instaleze la radacina hardiscului principal (C:\). Este bine ca in aceasta
situatie sa alegem mai degraba crearea de catre utilitarul de instalare a unui
subdosar aflat in dosarul "Program Files" (de ex. C:\Program
Files\SoftX) in care sa fie instalat softul in cauza.
Dezinstalarea
softurilor este automatizata si conceputa in asa fel incit sa lase pe hardisc
citeva fisiere cum sint fisierele de configurare sau in cazul jocurilor cele
care contin jocuri salvate. Acestea trebuie arhivate si puse bine daca ne
gindim sa reinstalam softul in cauza sau trebuie sterse daca nu intentionam
acest lucru. In anumite situatii la dezinstalare sintem intrebati daca dorim sa
fie sterse unele fisiere care sint partajate ("shared") cu alte
programe ramase pe hardisc. Acest lucru inseamna ca unele fisiere care sint
vizate pentru stergere sint folosite (sau pot fi folosite) si de alte softuri
pe care le avem instalate sau pe care urmeaza eventual sa le instalam ulterior.
Trebuie sa alegem sa fie pastrate (sa nu fie sterse) numai fisierele partajate
care se gasesc in dosarul C:\Windows sau in unul din subdosarele acestuia.
4. CONFIGURAREAMENIULUIDESTART
La sfirsitul
procesului de instalare ("setup") fiecare soft isi instaleaza un subdosar
cu scurtaturi in dosarul de la adresa C:\Windows\Start Menu\Programs (in Win
9x/ME). In timp acest dosar atinge dimensiuni impresionante si devine
inutilizabil daca incercam sa lansam programele folosind meniurile derulante
care apar la apasarea pe butonul "Start" din bara de sarcini
("Taskbar") prezenta la partea de jos a suprafetei de lucru
("Desktop").
Este indicat sa
pastram in meniul de start ("Start Menu") doar scurtaturile care
folosesc pentru lansarea programelor (scurtaturile care au drept
"tinta" fisierele de tip EXE) stergindu-le pe cele care au ca tinta
fisierele de ajutor ("help") sau alte fisiere care pot fi accesate
din interiorul softurilor respective (de ex. fisierele "readme").
Stergerea scurtaturilor se face cel mai bine din Windows Explorer, fiecare soft
avindu-si propriul subdosar in dosarul de la adresa C:\Windows\Start
Menu\Programs. Este bine sa grupam scurtaturile ramase in citeva dosare,
stergindu-le pe celelalte inclusiv pe cele instalate de SO Windows (Accesories,
etc.) de exemplu :
SISTEM (contine
scurtaturi catre utilitarele de defragmentare si scanare, catre utilitarul de
monitorizare a temperaturii procesorului, etc.);
UTIL (contine
scurtaturi catre programe diverse pe care le folosim frecvent cum sint editorul
de text, arhivatorul, softul de vizionare a fisierelor grafice, etc.);
START UP (contine
scurtaturi catre programele care dorim sa fie lansate automat la pornirea SO)
INTERNET (contine
scurtaturi catre softurile legate de internet de ex. explorator, client FTP,
program de posta electronica, etc.)
JOCURI (contine
scurtaturi catre jocurile instalate pe hardisc)
MULTIMEDIA
(contine scurtaturi catre softurile folosite pentru vizionarea de filme sau
pentru asculatrea de muzica)
BIROTICA (contine
scurtaturi catre programele dintr-o suita de tip MS Office de ex. editor de
text, editor HTML, program de calcul tabelar, etc.)
SECURITATE
(contine scurtaturi catre softurile care ne protejeaza calculatorul, de ex.
programul antivirus, programul de criptare, etc.)
Unele softuri
adauga la instalare o scurtatura in dosarul "Start Up" si ca urmare
softurile respective vor fi lansate de fiecare data atunci cind porneste SO
Windows. Desi acest lucru este binevenit in cazul unui program antivirus de
cele mai multe ori nu avem nevoie de softurile care isi instaleaza scurtaturi
pentru a porni o data cu SO. Ca urmare trebuie sa stergem din dosarul
"Start Up" scurtaturile softurilor de care nu avem nevoie imediat
dupa pornirea SO, pentru ca in acest fel eliberam resursele sistemului pentru
alte sarcini iar SO va functiona mai bine. La unele softuri pornirea automata o
data cu SO nu se face prin plasarea unei scurtaturi ci prin modificarea
registrului Windows. Pentru a stopa pornirea automata a acestor softuri trebuie
sa le lansam si sa le modificam configuratia de functionare folosind o comanda
din bara lor de meniuri (de obicei Edit-Preferences sau Edit-Settings) si sa
inlaturam bifarea de la optiunea "Start with Windows".
5. STERGEREAFISIERELORINUTILE
Pe masura ce
folosim calculatorul hardiscul se umple din ce in ce mai mult cu fisiere
inutile, care nu fac altceva decit sa ocupe spatiu degeaba. Acestea sint in
principal fisierele cu extensia TMP care sint in fapt fisiere
"temporare", create de unele softuri (de ex. de arhivatoare) pentru
perioade scurte de timp si care sint sterse cind nu mai este nevoie de ele.
Putem sa cautam fisierele cu extensia TMP cu ajutorul utilitarului de cautare
din Windows si apoi sa le stergem. Exista si softuri speciale care cauta
fisierele temporare (nu numai pe cele cu extensia TMP) si ne permit apoi
stergerea lor foarte usoara.
Cel mai mare
depozit de fisiere inutile este subdosarul "Temp" din dosarul
Windows. Daca mergem la adresa "C:\Windows\Temp descoperim ca subdosarul
este plin cu fisiere din cele mai diverse. El este folosit de programele de
instalare de softuri pentru stocarea temporara de fisiere. In mod normal dupa
terminarea procesului de instalare a unui soft fisierele temporare sint sterse
automat dar exista si destule situatii cind ele sint "uitate" pe
hardisc. Subdosarul "Temp" mai este folosit si de foarte multe
softuri in timpul functionarii lor si uneori acestea uita si ele fisiere pe
care ar trebui sa le stearga automat atunci cind devin inutile. Trebuie sa
selectam toate fisierele din subdosarul "Temp" si sa le stergem. Nici
unul din aceste fisiere nu are functionalitate si nu este necesar pentru
functionarea SO sau a vreunui soft, iar stegerea lor nu va cauza nici o
problema. Evident, nu trebuie sa stergem si subdosarul "Temp".
Golirea subdosarului "Temp" trebuie facuta in mod regulat, o data pe
saptamina sau mai frecvent.
6. INSTALAREAULTIMELORVERSIUNIALEDRAIVERELOR
Draiverele
("drivers") sint niste softuri care permit functionarea componentelor
hardware sub un anumit sistem de operare. Cu cit componentele hardware
functioneaza mai bine cu atit creste performanta SO si a softurilor instalate,
deci trebuie sa ne asiguram ca folosim cele mai noi draivere pentru
componentele hardware ale calculatorului. Producatorii de placi video de
exemplu lanseaza la citeva luni o noua versiune de draivere care imbunatateste
performanta PV cu procente cuprinse intre 5-10%, in special in ceea ce priveste
jocurile nou aparute. In mod similar producatorii cipseturilor placilor de baza
lanseaza si ei pachete de draivere care imbunatatesc performanta PB.
La intervale
regulate (de ex. o data la 2-3 luni) trebuie sa verificam pe siturile web ale
producatorilor componentelor hardware pe care le avem in calculator daca au
aparut versiuni noi ale draiverelor. Acestea (draiverele pentru placa video,
placa de baza, placa de sunet) trebuie descarcate si instalate pentru ca
amelioreaza atit performanta componentelor respective cit si compatibilitatea
lor cu softurile nou aparute. De asemenea trebuie instalata ultima versiune
DirectX, care poate fi gasita intotdeauna pe situl Microsoft.
PASTRAREAINTEGRITATIIDATELOR
1. PROTECTIACONTRAVIRUSILOR INFORMATICI
2. PROTECTIACONTRASOFTURILOR SPION
3. PROTECTIACONTRASOFTURILOR CARE
"DETURNEAZA" EXPLORATORUL
4. REALIZAREADECOPIIDESIGURANTA
Datele existente
pe hardiscul unui calculator sint de multe ori mai valoroase decit calculatorul
insusi, de aceea pastrarea lor in siguranta trebuie sa fie foarte serios avuta
in vedere. Pe de alta parte chiar daca nu avem date importante pe hardisc
infectarea calculatorului cu un virus informatic sau alt program de tip "malware"
(prescurtare de la "malicious software", programe care fac rau,
nocive) duce de cel mai multe ori la scaderea performantei sistemului si chiar
la imposibilitatea de a rula unele programe.
1. PROTECTIACONTRAVIRUSILORINFORMATICI
Internetul a
devenit in ultimii ani mediul cel mai folosit pentru raspindirea de virusi
informatici. Cele mai multe contaminari ale calculatoarelor personale au loc
prin atasamente infectate ale unor mesaje de posta electronica si prin fisiere
infectate descarcate de pe internet.
Un virus
informatic este un program care se caracterizeaza prin faptul ca are un
potential distructiv asupra calculatorului infectat. La fel ca si virusii
biologici (gripa, etc.) cei informatici se pot "inmulti" creind copii
ale lor care pot infecta alte calculatoare. Contaminarea cu un virus informatic
se face daca lansam in executie un fisier infectat (facem dublu clic pe el). In
acest fel virusul este activat si isi va incepe actiunea distructiva care poate
varia foarte mult din punct de vedere al nocivitatii.
Unii virusi
folosesc calculatorul infectat doar pentru a se multiplica in vederea
infectarii altor calculatoare. Acestia sint de obicei numiti "viermi"
(worms) si in aceasta categorie se incadreaza multi dintre virusii care se
transmit prin atasamentele infectate ale unor mesaje de posta electronica.
Cei mai multi
virusi au o actiune nociva care se declanseaza instantaneu la deschiderea unui
program infectat sau intr-o anumita zi a anului. Actiunea nociva este
variabila, mergind de la modificarea sau stergerea unor fisiere pina la
suprascrierea biosului calculatorului. Fisierele modificate sau sterse sint
alese cu grija de autorul virusului in asa fel incit calculatorul infectat sa
fie incapabil sa isi indeplineasca functiile intr-o mai mica sau mai mare
masura. In general acesti virusi infecteaza fisierele executabile (cu extensia
EXE, COM, BAT, PIF) dar exista si virusi care infecteaza fisierele cu extensia
DOC sau XLS create de aplicatiileWord
sau Excel ale suitei MS Office.
O categorie cu
totul aparte sint programele de tip "troian". Acestea functioneaza la
fel ca un "cal troian" oferind acces la calculatorul infectat unei
persoane care nu se afla fizic linga calculator. Astfel un calculator infectat
cu un troian poate fi manipulat foarte usor prin internet putindu-se face cu el
toate operatiile obisnuite (deschidere de programe, stergere de fisiere, etc.)
care insa se pot transforma in actiuni distructive daca se sterg fisiere de
sistem sau fisiere importante depozitate pe calculatorul respectiv.
Inmultirea
cazurilor de infectare cu virusi pe scara larga (adevarate
"epidemii") a facut sa fie folosite din ce in ce mai mult mijloacele
de contracarare a virusilor. Si in domeniul virusilor informatici este valabila
afirmatia ca este mai bine sa previi infectia decit sa o tratezi. La ora
actuala exista cel putin o duzina de programe antivirus foarte bune care ne
permit sa evitam infectarea calculatorului nostru. Toate aceste programe sint
actualizate periodic pentru a tine pasul cu virusii nou creati. Multe placi de
baza cumparate din magazin au pe CD un program antivirus (de ex. Trend PC
Cillin) care este inclus in pretul placii. Exista si programe gratuite, de
exemplu AntiVir PE sau AVG Free Edition . Cele mai bune programe antivirus sint
insa cu plata, exemple fiind Kaspersky Anti-Virus, McAfee Anti-Virus, Norton
Anti-Virus sau BitDefender Anti-Virus (romānesc). Alt antivirus romānesc si
anume RAV a fost cumparat de Microsoft si va fi probabil inclus in viitoarele
sisteme de operare Windows. Daca vrem sa comparam antivirusii existenti putem
sa ii instalam pe rind (de ex. de pe CD-urile unor reviste cu tematica IT) si
sa ii punem la incercare.
Pentru a vedea
daca avem calculatorul infectat scanam hardiscul cu ajutorul programului
antivirus. Acesta contine "semnaturile" (modificarile specifice
produse in fisierele infectate) celor mai raspinditi virusi intr-o baza de date
si daca pe parcursul scanarii intilneste un fisier modificat de un virus ne
atentioneaza. La sfirsitul scanarii vedem care sint fisierele infectate si
putem lua masuri de a eradica infectia prin stergerea sau "repararea"
fisierelor afectate, ambele actiuni putind fi facute de softul antivirus. De
multe ori insa este imposibil ca fisierele afectate sa poata fi
"dezinfectate" corespunzator si de aceea singura solutie ramine
stergerea. Cum virusii pot afecta fisiere a caror stergere poate duce la o
functionare defectuoasa a sistemului de operare, uneori nu avem alta solutie
decit sa aplicam masura radicala de formatare a hardiscului. De altfel cea mai
sigura metoda de a ne debarasa de un virus informatic este sa formatam
hardiscul si sa instalam din nou sistemul de operare. Cum aceasta operatie ia
destul de mult timp si nu poate fi facuta de cei nefamiliarizati cu procedeul,
cea mai buna metoda de a contracara actiunea unui virus este sa evitam cu orice
pret infectarea calculatorului.
Prevenirea unei
infectii se face din doua directii :
Prima, si cea mai
importanta, este educarea utilizatorului unui calculator cu privire la virusii
informatici. Utilizatorul trebuie sa scaneze cu un antivirus actualizat toate
CD-urile sau dischetele pe care le foloseste inainte de a lansa vreun program
de pe acestea. De asemenea trebuie scanate toate fisierele descarcate de pe
internet sau atasamentele primite prin posta electronica.
A doua directie
este instalarea unui program antivirus care sa fie in functiune pe toata durata
folosirii calculatorului. In acest fel ne asiguram ca protectia se pastreaza
chiar daca alti utilizatori ai calculatorului (de ex. copii) uita sa scaneze un
CD sau o discheta. Toate programele antivirus au un modul de scanare automata a
fisierelor deschise in timpul unei sesiuni de lucru cu calculatorul. Daca
antivirusul detecteaza ca un fisier infectat este pe cale de a fi deschis,
fisierul respectiv nu va putea fi lansat in executie. Acest modul nu ocupa
multe resurse ale calculatorului si de aceea el nu deranjeaza functionarea
altor programe. Foarte importanta este actualizarea "semnaturilor"
virale din baza de date a programului antivirus care trebuie sa se faca
saptaminal sau lunar. Toti antivirusii moderni includ capacitatea de
actualizare automata sau manuala prin internet.
2. PROTECTIACONTRASOFTURILORSPION
Internetul a
produs aparitia si a unor programe care nu sint virusi informatici
propriu-zisi, dar activitatea lor se desfasoara fara cunostinta utilizatorului
calculatorului infectat si este de cele mai multe ori de o nocivitate redusa.
Aceste programe sint denumite "spioni" (spyware) si functia lor este
asa cum le-o arata si numele sa spioneze obiceiurile celor care utilizeaza
calculatorul infectat. De exemplu unele programe spion inregistreaza intr-o baza
de date siturile web vizitate si apoi transmit prin internet o lista cu
adresele acestora.
Programele spion
sint de multe ori asociate cu unele programe gratuite (si utile) care pot fi
descarcate de pe internet. Atunci cind instalam un program gratuit care ne
trebuie este posibil sa instalam si un program spion. Cei care beneficiaza de
pe urma programelor spion sint de cele mai multe ori marile companii de
publicitate prin internet care culeg date despre internauti, date pe care le
folosesc pentru a-si ajusta ofertele publicitare. Pentru ca aceste programe nu
sint de tip virus ele se afla la limita legalitatii. Multe programe gratuite
care au inclus in ele si un program spion fac cunoscut acest lucru in termenii
contractuali (licenta de folosire a softului) care apar la instalarea
programului. Cum cei mai multi dintre utilizatori nu citesc acest text scris in
jargon juridic programul spion este instalat alaturi de programul util.
Programul spion ramine de obicei pe calculator si isi indeplineste functia
chiar daca dezinstalam programul util pentru ca nu il mai folosim.
Pentru a vedea
daca avem pe calculator programe spion trebuie sa instalam softurile gratuite
Ad-Aware sau SpyBot Search&Destroy . Acestea ne scaneaza calculatorul
(fisiere si registrul Windows) si ne atrag atentia daca avem programe spion
aflate in functiune, oferindu-ne si posibilitatea sa le stergem. Trebuie sa fim
insa atenti la faptul ca unele program utile inceteaza sa functioneze daca este
sters programul spion cu care sint asociate.
Ultimele programe
aparute in lista de softuri "malware" sint programele care
"deturneaza" exploratorul ("browser") . Numele acestor
programe vine de la actiunea de deturnare ("hijacking") a unui obiect
de la scopul pe care trebuie sa il indeplineasca. Actiunile acestor softuri nu
sint extrem de nocive insa sint foarte suparatoare. Ele se instaleaza automat
atunci cind vizitam anumite pagini web si nu devenim constienti de faptul ca
exploratorul a fost deturnat decit atunci cind observam ca pagina gazda
(principala) si cea de cautare au fost modificate. Un alt semn clar al
prezentei unui soft "malware" este faptul ca exploratorul
functioneaza foarte lent si derularea paginilor mai mari se face sacadat.
Cele mai comune
deturnari ale exploratorului sint modificarea paginii principale ("home
page") si a paginii de cautare. In varianta obisnuita (imediat dupa
instalarea IE) aceste doua pagini se gasesc pe situl MSN al companiei
Microsoft. Atunci cind vizitam pagini web aflate in zone "mai
intunecate" ale internetului (de ex. situri pornografice sau cu soft
piratat) este posibil ca unele din pagini sa contina niste scripturi care
modifica automat configuratia IE. Pagina principala a exploratorului si cea de
cautare sint astfel schimbate cu alte pagini, de obicei publicitare.
Solutia pentru
situatia de mai sus este la prima vedere foarte simpla. In prima etapa facem
clic pe meniul "Tools" in IE si apoi pe comanda "Internet
Options". Va apare multifereastra cu acelasi nume. Scriem din nou adresa
paginii principale dorite de noi (stergind-o evident pe cea aparuta fara voia
noastra) sau facem clic pe butonul "Use Blank" si apoi apasam butonul
OK pentru a inchide fereastra.
In a doua etapa
trebuie sa reparam toate modificarile facute de fisierele "malware"
de pe calculatorul nostru cu ajutorul softului gratuit "HijackThis".
Il lansam pe acesta dupa instalare si apasam pe butonul "Scan".
Programul ne va afisa toate fisierele suspecte si toate modificarile suspecte
facute in registrul Windows. Modificarile din registrul Windows care sint
responsabile de problemele aparute sint dispuse de obicei in primele cinci
rinduri din partea de sus a ferestrei programului.
Bifam valorile din
registru denumite HKCU...SearchURL, HKCU...Search Bar, HKCU...Search Page,
HKCU...SearchAssisstant si HKCU...HomeOldISP care indica niste adrese de pagini
web publicitare (de ex. http://www.search-2003.com , http://sharempeg.com/find)
si apoi facem clic pe butonul "Fix Checked". Va apare o minifereastra
de confirmare in care va trebui sa apasam butonul "Yes". Daca dupa
terminarea operatiei facem din nou clic pe butonul "Scan" vom vedea
ca programul "Hijack This" a sters valorile din registru falsificate
si le-a restaurat pe cele corecte care indica niste adrese de pe situl
Microsoft (http://www.microsoft.com).
Cei care se ocupa
cu softurile "malware" au gasit insa o varianta prin care actiunea de
mai sus nu mai este incununata de succes complet pentru ca de exemplu functia
de cautare folosind bara de adrese a exploratorului este in continuare
inutilizabila. Aceasta se intimpla pentru ca a fost instalat pe calculator un
fisier numit "hosts" in dosarul C:\Windows. Daca il deschidem cu Notepad
observam ca in el este scris de exemplu "66.250.171.136
auto.search.msn.com". Cu alte cuvinte in fisier se specifica o adresa IP
gresita pentru pagina de cautare de la MSN. De cite ori vom incerca sa cautam
ceva pe internet cu ajutorul motorului MSN (scriem un cuvint in bara de adrese
si apasam tasta Enter) vom vedea ca in loc de pagina cu rezultate de pe MSN va
apare o pagina web publicitara (de ex. http://www.martfinder.com ). Va trebui
sa stergem rindul "66.250.171.136 auto.search.msn.com" din fisierul
"hosts" si in acest fel motorul de cautare MSN va putea fi folosit
din nou direct din explorator. Fisierul insusi poate fi sters de pe hardisc
daca el contine doar rindul specificat mai sus iar acest lucru nu va cauza nici
o problema in functionarea exploratorului, pentru ca fisierul in cauza nu a
fost instalat de Windows.
Un alt program
foarte bun care ne ajuta sa prevenim deturnarea exploratorului este
"Browser Hijack Blaster". Acesta trebuie lansat ori de cite ori
exploram internetul si el va rula in fundal impiedicind modificarea adreselor
paginii principale si a celei de cautare.
Mai multe
informatii despre virusii informatici pot fi gasite pe siturile producatorilor
de antivirusi iar informatii despre programele spion sau cele care deturneaza
exploratorul pot fi gasite pe situl SpywareInfo pe care se afla de asemenea si
un forum foarte util.
4. REALIZAREADECOPIIDESIGURANTA
Cea mai buna
metoda de a ne pune datele importante la adapost este crearea de copii de
siguranta, ceea ce ne permite recuperarea integrala a datelor chiar si in
situatia in care o parte dintre ele au fost sterse sau corupte de actiunea unui
virus informatic.
Datele importante
de pe hardisc trebuie arhivate periodic (si eventual criptate) iar arhivele
rezultate trebuie transferate pe medii de stocare pe care sa le pastram la loc
sigur. Cea mai indicata metoda este folosirea unitatilor de inscriptionare de
tip CD-RW pentru crearea de discuri care sa contina datele pe care vrem sa le
punem in siguranta. Evident, pentru stocarea unor cantitati mici de date pot fi
folosite si dischetele.
O alta metoda
sigura in cazul in care vrem sa depozitam cantitati importante de date este
stocarea datelor pe internet folosind un serviciu cu plata. Daca avem doar
citiva MB de date importante putem folosi pentru stocarea pe internet
serviciile de tipul Yahoo Briefcase sau o parte din spatiul oferit gratuit de
servciile de gazduire de situri web.
Este recomandat sa
stocam datele importante in mai multe locuri, de exemplu stocare pe CD-ROM dar
si stocare pe internet si sa le actualizam regulat.
INTRETINERECALCULATOR
PARTEA 3
MENTENANTAPC :
DEMONTARECARCASA , PLACA VIDEO ,
HARDISC ,
MEMORIE , RACITOR ,
PROCESOR
1. INTRODUCERE
2. DEMONTAREACALCULATORULUI
1. INTRODUCERE
Calculatorul este
un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la īndoiala si a carui
prezenta īn casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui
televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult īn
ultimii ani, pentru multi romāni cumpararea unui calculator este o investitie
pe termen lung, durata de de exploatare a unui calculator nou fiind estimata la
5 ani sau mai mult pentru ca investitia sa devina profitabila. Īn aceste
conditii devine esentiala pastrarea īn stare buna de functionare a
calculatorului pe toata aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se
mai faca investitii suplimentare legate de reparatii.
La fel ca si īn
cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex.
masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta īn cazul
folosirii unor masuri de īntretinere aplicate la intervale regulate de timp.
Din aceasta cauza proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un
calculator bine īntretinut este un calculator care va functiona optim fara a
necesita reparatii si care va putea fi folosit intensiv fara teama ca s-ar
putea defecta.
Cele mai multe
aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de īntretinere care
se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere usor
de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei
masini de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective.
Īntretinerea corecta a unui calculator este un pic mai complicata pentru ca
necesita demontarea lui īn scopul curatarii adecvate a pieselor componente.
Procedura de
demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o
executam prima data si īn plus nu este necesara decīt la intervale mari de
timp, de exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla
singuri un calculator trebuie luata numai daca sīntem siguri ca vom duce lucrul
la bun sfīrsit. Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare
cu succes a unui calculator īi revine īn intregime aceluia (sau aceleia) care
īsi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de
baza despre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne
poate garanta succesul īntr-o astfel de initiativa este īncrederea īn fortele
proprii.
Familiarizarea cu
procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va permite ulterior
sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese īn asa fel
īncīt sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui
calculator este descrisa īn Manualul de Asamblare a unui PC.
Metodele de
īntretinere a unui calculator se īmpart īn doua categorii mari : metode de
īntretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si
metode de īntretinere a componentelor software (sistemul de operare si
softurile instalate, protectia anti-virus, etc.).
2. DEMONTAREACALCULATORULUI
1. DEBRANSAREADELASURSADECURENTELECTRIC
2. DECONECTAREAPERIFERICELORSIAMONITORULUI
3. DEMONTAREACARCASEI
4. DECONECTAREACABLURILOR DIN INTERIORUL CALCULATORULUI
5. DEMONTAREACOMPONENTELORHARDWAREINTERNE ALE CALCULATORULUI
Īn momentul īn
care ne-am hotarit sa demontam calculatorul trebuie sa fim siguri ca avem la
dispozitie cīteva ore fara a fi deranjati, īn asa fel īncit sa nu lasam
lucrurile pe jumatate terminate. Calculatorul si monitorul trebuie sa fie reci,
adica sa nu se fi aflat īn functiune īn ziua respectiva sau eventual sa fi fost
īnchise de cel putin o ora. Īn cazul monitorului acesta trebuie īnchis complet,
nu sa fie lasat īn stand-by.
Operatiunea de
demontare se realizeaza cel mai bine pe o masa si nu pe jos pentru ca īn acest
fel ne asiguram ca nu vom calca pe componente. Singurul instrument de care avem
nevoie este o surubelnita obisnuita cu cap cruce. Este foarte important ca īn
cursul operatiei de demontare sa fim foarte ordonati adica sa punem bine toate
componentele dezasamblate. Īn plus este indicat sa avem grija sa nu pierdem
suruburile si sa le punem līnga piesa pe care au fixat-o, lucru care ne va
scuti de timpul pierdut cu cautarea acestora. De asemenea este bine sa grupam
piesele demontate pe categorii : unitati de stocare (hardisc, CD-ROM), placi de
extensie (placa video, modem, etc.), cabluri (cablu de alimentare, cabluri IDE,
etc.), periferice (maus, tastatura, etc.) pentru a le avea la īndemīna mai
usor.
1. DEBRANSAREADE LASURSADECURENTELECTRIC
Trebuie sa avem īn
vedere ca scoaterea corecta a unui stecher (conector) dintr-o priza se face
tragīnd de capul stecherului si nu de cablul lui.
Primul lucru pe
care trebuie sa īl facem este debransarea calculatorului de la reteaua de
curent electric. Scoatem din priza de curent alternativ stecherul cablului de
alimentare a calculatorului si apoi scoatem si conectorul cablului aflat īn
priza de pe carcasa, de līnga sursa de alimentare. De asemenea deconectam de la
priza de curent stecherul monitorului si stecherul imprimantei. Aceste manevre
nu sīnt periculoase, fiind similare cu deconectarea oricarui aparat electric.
Dupa deconectare
apasam pe butonul de pornire a calculatorului. Prin aceasta manevra nu
intentionam sa pornim calculatorul care evident nu mai are alimentare cu curent
electric, ci descarcam condensatorii sursei de alimentare īn asa fel īncīt
acestia sa piarda electricitatea stocata.
Īn cursul
operatiunilor de deconectare a perifericelor si de demontare a carcasei este
bine sa fim atenti si sa nu atingem priza de pe carcasa calculatorului la care
a fost conectat cablul de alimentare. Daca o atingem exista sansa sa ne
curentam datorita electricitatii acumulate īn condensatorii sursei de
alimentare, care este posibil sa nu se fi descarcat complet chiar daca am
folosit manevra de mai sus.
2. DECONECTAREAPERIFERICELORSIAMONITORULUI
Apucam pe rīnd
conectoarele PS/2 (sau USB) ale cablurilor tastaturii si mausului si le tragem
usor spre exterior. Īn mod normal conectoarele ies foarte usor din prizele
PS/2, īnsa īn cazul prizelor USB este uneori nevoie de un efort ceva mai mare
si de multe ori daca zgīltīim un pic conectoarele ele vor iesi mai usor.
Procedam īn mod similar cu conectorul cablului boxelor si al cablului
microfonului, care ies cu mare usurinta din prizele respective. Repetam
operatia si pentru celelalte periferice pe care le avem instalate, de exemplu
pentru joystic. Unele mausuri mai vechi folosesc conectoare cu suruburi
īncastrate pentru fixarea la unul din porturile seriale ale calculatorului. Īn
cazul lor desurubam suruburile si apoi tragem spre exterior conectorul pentru
a-l scoate.
Daca avem un modem
conectat la linia telefonica trebuie sa procedam cu atentie pentru deconectarea
lui. Daca vom īncerca sa tragem de conectoarele celor doua cabluri care intra
īn prizele modemului (numite "Line" si "Phone") nu vom
reusi sa le desprindem. Aceste conectoare au un mecanism de blocare simplu dar
eficient. Pentru a le deconecta trebuie sa ducem degetele mare si aratator la
limita dintre conector si cablul telefonic si sa apasam īn sus pe o lamela de
plastic care se desprinde din conector, īn acelasi timp tragīnd conectorul spre
exterior īn asa fel īncīt acesta sa iasa din priza.
Pentru a nu ramīne
fara telefon pe timpul cīt curatam calculatorul trebuie sa scoatem conectorul
aflat īn priza telefonica si sa punem īn locul lui conectorul care s-a aflat īn
priza "Phone" a calculatorului. Īn acest fel am ramas īn mīna cu
cablul care facea legatura īntre calculator si priza telefonica, cablu pe care
trebuie sa-l punem bine pentru a reface legatura la reasamblarea
calculatorului.
Conectorul
cablului monitorului care intra īn priza placii video este de obicei fixat īn
pozitie cu ajutorul unor suruburi avīnd capete de plastic si care sīnt
incastrate īn conector. Aceste suruburi se pot desuruba usor cu ajutorul
degetelor, dupa care tragem conectorul spre exterior si acesta iese foarte
usor. Aceeasi procedura trebuie aplicata si īn cazul imprimantei, care se
conecteaza la portul paralel al calculatorului.
3. DEMONTAREACARCASEI
Carcasa
calculatorului este formata dintr-o structura metalica de sustinere (pe care se
fixeaza la interior componentele calculatorului) care este acoperita cu doua
panouri laterale, un panou superior si un panou frontal ("fata"
calculatorului). Toate panourile sīnt detasabile, fiind fixate de obicei cu
suruburi metalice sau cu elemente de plastic. Panourile laterale si cel
superior sīnt de obicei din metal iar panoul frontal din plastic. La anumite
carcase panourile laterale si panoul superior formeaza un tot unitar deci se
manevreaza īmpreuna.
Toate panourile pe
care le demontam trebuie puse īntr-un loc ferit īn asa fel īncīt sa nu calcam
pe ele. Un panou metalic īndoit poate fi eventual īndreptat si fortat sa isi
ocupe pozitia la remontarea carcasei īnsa aspectul estetic este pierdut īntr-o
mai mica sau mai mare masura.
Īncepem prin a
dezasambla panourile laterale. Acestea sīnt fixate cu mai multe suruburi de
partea din spate a structurii metalice de sustinere. Dupa desurubare tragem pe rīnd
panourile īnspre īnapoi si ele culiseaza pīna īn momentul īn care parasesc sina
pe care se afla si astfel pot fi scoase. Nu este nevoie sa scoatem panourile
superior si frontal dar o putem face daca socotim ca este necesar.
Panoul frontal
este fixat de obicei de structura metalica a carcasei prin niste dispozitive de
plastic foarte simple. Acestea au forma unui mic cilindru gol care este
sectionat pe lungime. Cilindrul este introdus īntr-o gaura a structurii
metalice si fixeaza panoul frontal datorita presiunii pe care o exercita cele
doua sectiuni ale sale pe conturul gaurii. Daca apasam cu degetele usor pe cele
doua sectiuni ale cilindrului si īn acelasi timp īl īmpingem dinspre interiorul
carcasei spre exterior īl vom scoate din gaura. Vom repeta operatiunea cu toate
celelalalte dispozitive de fixare ale panoului frontal si īn acest fel īl putem
demonta. Trebuie īnsa sa tinem cont ca demontarea acestuia trebuie facuta dupa
ce am deconectat cablurile care fac legatura īntre butoanele de pe panoul frontal
si placa de baza. Īn mod normal īnsa nu este necesar sa demontam panoul
frontal.
4. DECONECTAREACABLURILORDIN INTERIORUL CALCULATORULUI
Īnainte de a
īncepe sa umblam la interiorul carcasei este indicat sa descarcam electricitatea
statica acumulata īn corpul nostru, pentru ca este posibil ca aceasta sa
provoace defectiuni ale componentelor calculatorului atunci cīnd le manipulam.
Electricitatea statica poate fi descarcata daca atingem cu mīinile o parte din
carcasa care nu este vopsita, de exemplu structura metalica de sustinere a
componentelor calculatorului. O modalitate folosita de profesionisti este
folosirea unei bratari anti-statice. Aceasta este o bratara pe care o purtam la
mīna atunci cind umblam īn calculator si pe care o conectam printr-un fir
metalic la carcasa acestuia.
Cablurile aflate la interiorul
calculatorului sīnt de trei tipuri :
4.1 Cablurile de conectare a unitatilor de
stocare (hardisc, CD-ROM, discheta) cu placa de baza. Acestea sīnt niste
cabluri plate (ca niste benzi) de culoare gri, avīnd la capete niste conectori
lati, de obicei de culoare neagra. Se apuca conectorul care intra īn priza
unitatii de stocare si se trage īnspre exterior, de obicei fiind necesar sa
zgīltīim un pic conectorul si eventual sa incercam sa-l scoatem mai īntīi
dintr-o parte a prizei si apoi din cealalta. Daca avem doua unitati conectate
la acelasi cablu trebuie sa tinem minte (sau mai bine sa notam undeva) īn ce
unitate intra conectorul de la mijlocul cablului si īn ce unitate intra cel de
la capatul cablului.
Procedura este
asemanatoare si īn cazul conectorilor care intra īn prizele de pe placa de
baza, cu mentiunea ca uneori acestia sīnt fixati cu ajutorul unor dispozitive
simple de blocare a iesirii lor. Aceste dispozitive constau īn doua lamele
atasate la conector care se termina cu niste "cīrlige" (sau cu un
singur cīrlig). Aceste cīrlige se ataseaza automat de niste excrescente aflate
pe priza de pe placa de baza īn momentul īn care conectorul este īmpins complet
īn priza. Pentru a deconecta cablul va trebui sa apasam usor cu degetele de la
o mīna pe extremitatile superioare ale celor doua lamele si īn acelasi timp sa
tragem conectorul īnspre exterior cu ajutorul celeilalte mīini.
Īn cazul unitatii
CD-ROM trebuie sa deconectam si cablul audio analog care o leaga de placa de
baza. Acesta este un cablu subtire care se deconecteaza extrem de usor atīt de
la priza de pe CD-ROM cīt si de la cea de pe PB.
4.2 Cablurile de conectare cu sursa de
alimentare a unora dintre componentele calculatorului. Acestea ies din
sursa de alimentare si au la capete niste conectori din plastic de obicei de
culoare alba, care intra īn prizele de alimentare ale unora din componentele
calculatorului (placa de baza, hardisc, unitatea CD-ROM, unitatea de discheta).
Conectoarele pentru alimentarea componentelor sīnt cel mai greu de scos desi nu
au nici un dispozitiv special de fixare. Este bine sa punem niste mici etichete
pe cabluri dupa ce le-am deconectat pentru a tine minte ce unitate alimenta cu
energie fiecare. Aceasta este o masura de precautie recomandata īn special
celor care demonteaza un calculator pentru prima data. Conectoarele sīnt de
diverse tipuri si sīnt standardizate īn asa fel īncit nu putem gresi la reasamblarea
calculatorului, chiar daca nu am pus etichete pe cabluri.
Pentru scoterea
conectorilor care se fixeaza īn prizele unitatilor de stocare (īn special
hardisc si CD-ROM) este nevoie de rabdare si de o tehnica speciala care consta
īn zgīltīirea usoara a conectorilor si tragerea lor īnspre exterior īn planul
prizei, nu īn jos sau īn sus. Unele conectoare ies relativ usor, īnsa altele ne
pot crea probleme pentru ca sīnt fixate foarte puternic. Daca nu se reuseste
deconectarea atunci este bine sa folosim o mīnusa de piele īn care sa ne
introducem mīna cu care apucam conectorul. Īn acest fel asiguram o aderenta mai
buna īntre degetele noastre si conector si īn acelasi timp evitam ranirea
degetelor. Īn orice caz trebuie evitata tragerea cu o putere excesiva pentru ca
īn acest caz putem deteriora priza. De asemenea trebuie sa fim atenti atunci
cīnd scoatem un conector fixat prea puternic ca mīna noastra sa nu loveasca din
inertie alte piese ale calculatorului atunci cīnd conectorul se va elibera.
Īn cazul
conectorului pentru placa de baza acesta are de obicei un mic dispozitiv de
blocare constīnd dintr-o lamela de plastic terminata cu un "cīrlig"
care se agata de o excrescenta de pe priza de alimentare a PB īn momentul īn
care conectorul a intrat complet īn aceasta. Atunci cīnd scoatem conectorul din
priza va trebui sa apasam pe lamela si dupa ce "cīrligul" a fost
eliberat sa tragem conectorul īn sus. Placile de baza pentru procesoare Pentium
4 au si un cablu de alimentare suplimentar al carui conector este asemanator cu
cel pentru priza ATX īnsa este mai mic. Scoaterea acestuia se face similar cu
scoaterea conectorului ATX.
4.3 Cablurile de conectare ale butoanelor
de pe panoul frontal cu placa de baza. Acestea sīnt niste cabluri subtiri
care se termina cu niste conectoare alungite de culoare neagra care intra
īntr-o serie de prize speciale (cu pini) asezate una īn continuarea celeilalte
pe o latura a placii de baza. Fiecare conector are scris pe el o mica denumire,
de ex. PW-ON (pentru butonul de pornire a calculatorului) sau HD-LED (ledul
care ne indica faptul ca hardiscul are activitate). Conectoarele ies extrem de
usor din prizele lor.
Este indicat ca
īnainte de deconectare sa notam pe o foaie de hīrtie ordinea conectoarelor si
pozitia lor pentru ca exista riscul ca unele butoane de pe panoul frontal sa nu
functioneze daca nu am montat corect conectoarele. O schema a conectoarelor
este binevenita si ne ia doar cīteva minute, chiar daca avem manualul placii de
baza pe care putem sa īl consultam la reasamblarea calculatorului.
5.1 Placa Video si Placile de extensie.
Toate placile care se monteaza pe placa de baza (PB) pot fi demontate folosind
acelasi procedeu.
Prima operatiune
este scoaterea surubului care fixeaza lamela metalica (de pe latura care
contine prizele placii) de cadrul metalic al PB.
A doua operatiune
este valabila doar pentru placa video (PV). Aceasta este fixata suplimentar cu
ajutorul unui dispozitiv de blocare numit "AGP retainer" care este īn
fapt o clema de plastic care se pozitioneaza deasupra unei excrescente
("cīrlig") aflata la partea de jos a PV. Rezultatul este blocarea PV
īn slotul AGP īn asa fel īncīt PV sa nu iasa din slot cu usurinta. Clema de
obicei este de culoare alba si are un mic "mīner" pe care trebuie sa
apasam īnspre exteriorul PV (nu īn jos) pentru a elibera mica portiune blocata.
Atunci cīnd clema a ajuns īn pozitie orizontala (de la pozitia verticala initiala)
putem trece la operatiunea urmatoare.
A treia operatiune
se aplica numai pentru placile care au o conexiune prin cablu cu PB si consta
īn deconectarea acestui cablu. De exemplu placa de retea are un mic cablu care
este conectat la priza WOL ("Wake on LAN") de pe PB. Punem mīna pe
micul conector si tragem īn sus iar cablul va fi deconectat foarte usor.
A patra operatiune
este cea de scoatere a placii din slot si se face apucīnd cu ambele mīini de
portiuni ale placii care nu contin componente electronice si apoi tragīnd ferm
(dar īn acelasi timp cu delicatete) īn sus. Este posibil sa fie nevoie sa
zgīltīim usor placa īnainte de a o putea elibera complet.
5.2 Hardiscul, Unitatea CD-ROM, Unitatea de
discheta
Unitatile de
stocare sīnt fixate prin suruburi īn niste locasuri ("bays") ale
structurii metalice a carcasei aflate īn spatele panoului frontal al acesteia.
Va trebui sa desurubam auruburile de fixare si sa scoatem cu grija unitatile
respective tinīndu-le de partile lor laterale si avīnd grija sa nu le scapam
din mīna. De obicei locasurile au niste ghidaje de sustinere care nu permit
unitatilor sa cada atunci cīnd au fost īnlaturate toate suruburile. Exista īnsa
si carcase care nu au aceste ghidaje si deci cel mai bine este sa sprijinim cu
o mīna unitatea care este desurubata īn asa fel īncīt aceasta sa nu cada.
Hardiscul si
unitatea de discheta se scot tragīndu-le din locasuri īnspre interiorul
carcasei. Unitatea CD-ROM se scoate tragīnd-o din locas īnspre exteriorul
carcasei. Daca nu ne-am asamblat singuri calculatorul este indicat sa tinem
minte (sau sa notam) care au fost locasurile īn care au fost instalate
unitatile pentru ca remontarea lor ulterioara sa decurga mai repede.
5.3 Placa de baza
Placa de baza este
fixata prin mai multe suruburi de una din portiunile laterale ale carcasei. Va
trebui sa desurubam pe rīnd suruburile si apoi sa ridicam PB si sa o punem de-o
parte, īntr-un loc ferit. PB nu se fixeaza direct pe carcasa, suruburile intra
de fapt īn niste piese metalice numite despartitoare care si ele sīnt tot niste
suruburi, avīnd īnsa capul gaurit si filetat. La remontarea PB trebuie sa tinem
minte sa verificam daca aceste despartitoare sīnt bine insurubate īn carcasa,
iar daca unele s-au desurubat partial atunci cīnd am demontat PB va trebui sa
le īnsurubam la loc.
5.4 Modulele de memorie
Demontarea
modulelor de memorie se realizeaza mai usor dupa scoaterea PB din carcasa dar
se poate realiza si avīnd PB fixata īn carcasa.
Modulele de
memorie se prezinta ca niste placute subtiri, īnalte de 2-3 cm, care sīnt
fixate de obicei īn niste sloturi de līnga procesor. Sloturile īn care se
monteaza modulele de memorie se caracterizeaza prin faptul ca la partile
laterale au doua dispozitive din plastic ("cleme") care permit
fixarea foarte sigura a modulelor de memorie īn sloturi. Aceste cleme se pot
misca īn sus si īn jos.
Apasam usor (īn
jos si spre exterior) cu degetele mari de la cele doua mīini pe cele doua cleme
ale unui slot de memorie. La scurt timp conectoarele modulului de memorie vor
fi eliberate iar modulul va "sari" din slotul īn care a fost fixat.
Apucam modulul de una din laturile placutei sale si īl punem bine.
5.5 Racitorul Procesorului
Demontarea
racitorului ("cooler") si a procesorului se realizeaza mai usor dupa
scoaterea PB din carcasa dar se poate realiza si avind PB fixata īn carcasa.
Tehnica descrisa
īn cele ce urmeaza este valabila īn principal pentru racitorul TTC-D5T produs
de compania Titan (pentru procesoarele Athlon si Duron) dar ea poate fi
adaptata usor si pentru racitoarele care prezinta eventual mici variatii
constructive fata de racitorul Titan.
Racitorul este
format dintr-un radiator (o structura lamelara construita de obicei din
aluminiu dar care poate avea si parti din cupru) pe care este fixat prin
suruburi un ventilator acoperit de obicei de un mic grilaj metalic fixat prin
suruburi. Radiatorul se fixeaza cu ajutorul unei cleme de soclul procesorului.
Clema īn cauza trece prin mijlocul structurii lamelare a radiatorului si are
forma unei lame metalice ale carei capete sīnt indoite īn jos. Soclul
procesorului are niste excrescente (ca niste "dinti" sau ca niste
"cīrlige") de plastic pe doua din laturile sale.Ambele capete ale clemei au cīte trei
orificii (gauri) īn care trebuie sa intre "dintii"
("cīrligele") soclului. Unul din capete este īnsa articulat, adica el
se poate misca īn raport cu corpul clemei (lama metalica). Acest capat are si
un dispozitiv (un fel de mic mīner) care ne permite sa īl pozitionam cu
ajutorul degetelor atunci cīnd dorim sa īi introducem sau sa ii scoatem
orificiile din cīrligele soclului.
Inainte de a trece
la demontarea propriu-zisa a racitorului se deconecteaza cablul de alimentare a
ventilatorului din priza de pe PB punīnd mīna pe micul conector si tragind īn
sus.
Tinem cu mīna
stīnga racitorul fara a-l apasa peste procesor. Apoi cu degetele mare si
aratatorale mīinii drepte va trebui sa
tinem mīnerul capatului articulat al clemei si sa īl apasam (cu delicatete dar
ferm) īn jos. Īn momentul īn care orificiile capatului clemei au ajuns la
nivelul dintilor (cīrligelor) soclului "tragem" īncet mīnerul īnspre
interiorul soclului. Din cauza faptului ca acest capat este articulat, īn
momentul īn care manevram mīnerul spre interior capatul care contine orificiile
se va deplasa spre exterior īn asa fel īncīt dintii (cīrligele) soclului vor
iesi din orificii. Īn momentul īn care acest lucru s-a īntimplat nu mai aplicam
presiune pe mīner si capatul articulat al clemei se va elibera. Manevram apoi
usor clema (lama metalica) īnspre exteriorul soclului īn asa fel īncīt
orificiile capatului nearticulat al clemei sa se elibereze si ele din cīrligele
de pe partea respectiva a soclului procesorului. Aceasta manevra este mult mai
usoara decīt cea precedenta si la terminarea ei ridicam racitorul de pe
procesor.
Dupa separarea
racitorului de soclul procesorului se demonteaza grilajul ventilatorului
īnlaturīnd suruburile care īl fixeaza. Apoi se desurubeaza suruburile care
fixeaza ventilatorul si se separa ventilatorul de radiator.
5.6 Procesorul
Procesorul se
prezinta ca o placutta pe care la partea superioara se gaseste corpul
procesorului iar la partea inferioara se gasesc contactele metalice (numite
pini - "ace") care fac dupa montare legatura cu placa de baza.
Procesorul este fixat intr-un locas numit "socket" (soclu) care este
construit din material plastic si are o multitudine de mici gauri pe suprafata
sa, īn care trebuie sa intre pinii procesorului. Soclul este construit din doua
parti, una superioara si una inferioara. Gaurile de pe partea superioara sīnt
usor decalate fata de cele de pe partea inferioara īn asa fel īncīt nu vom
putea sa demontam procesorul decīt dupa ce aducem gaurile pe aceeasi linie.
Soclul
procesorului are pe una din partile laterale un brat metalic. Rolul acestuia
este sa permita fixarea procesorului īn soclu si apoi sa "zavorasca"
contactele (pinii) acestuia. Pentru a demonta procesorul trebuie sa ridicam
bratul metalic. Pentru aceasta prindem capul bratului metalic cu degetele si īl
tragem usor īnspre exterior si apoi īl ducem īn sus pīna cīnd bratul se afla īn
pozitie verticala. Observam ca partea superioara a soclului procesorului a
culisat īn timpul ridicarii bratului metalic īn asa fel īncīt acum este permisa
demontarea procesorului. Apucam cu degetele laturile placutei procesorului si o
tragem īn sus. Aceasta va iesi foarte usor din soclu. Procesorul este cea mai
importanta piesa a calculatorului deci trebuie sa fim atenti unde īl punem,
pentru a nu-l deteriora din greseala.
5.7 Sursa de Alimentare
Sursa de
Alimentare este fixata cu ajutorul a patru suruburi de partea din spate a
carcasei. Este indicat sa tinem carcasa īn pozitie culcata (sau īn pozitie
inversata, cu susul īn jos) atunci cīnd trecem la operatiunea de desurubare si
eventual sa sustinem sursa cu o mīna pentru ca sa nu cada.
Document Info
Accesari:
2409
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
