MATEMATICA Clasele a V a - VI-a

La sfârsitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa scrie, sa citeasca, sa compare si sa reprezinte pe axa numere naturale, în-tregi, fractionare si zecimale

-        exercitii de citire si scriere de numere naturale în sistemul 13113k102n zecimal; explicitarea scrierii unui numar natural în baza 10;

-        exemplificarea utilizarii numerelor în-tregi: termometru, altitudine, debit-credit etc.

-        exercitii de scriere si citire a unei fractii: fractii ordinare, fractii zecimale;

-        exercitii de reprezentare pe axa a numerelor rationale;

-        exercitii de comparare si ordonare a numerelor, utilizând cât mai multe metode;

1.2

sa efectueze calcule continând adunari, scaderi, înmultiri, împartiri si ridicari la putere, cu numere naturale, fractionare si zecimale, utilizând proprietatile opera-tiilor de adunare si înmultire, *precum si regulile de calcul cu puteri

-        exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

-        adunari si scaderi: cu numere fractio-nare având acelasi numitor sau numitori diferiti, prin aducerea la un numitor co-mun; cu numere zecimale; cu ambele ti-puri de numere;

-        înmultiri si împartiri cu numere zeci-male;

-        ridicari la putere cu exponent natural, a numerelor zecimale;

-        exercitii semnificative, care sa scoata în evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor;

1.3.

sa foloseasca aproximari ale numerelor naturale, fractionare si zecimale pentru a es-tima sau a verifica validitatea unor calcule

-        exercitii de comparare a doua numere naturale care au: acelasi numar de cifre; numar diferit de cifre;

-        exercitii de evaluare a rezultatelor unor adunari, scaderi, înmultiri, împartiri, înainte de efectuarea calculului, utilizând eventual estimarea termenilor (a facto-rilor);

-        exercitii de comparare a numerelor rationale, folosind reprezentarea pe axa;

-        exercitii de aproximare a numerelor naturale la numere divizibile cu puteri ale lui 10, prin lipsa, adaos sau prin rotunjire pâna la cea mai apropiata zece, suta sau mie;

-        exercitii de aproximare a numerelor fractionare la numere naturale sau zeci-male;

-        exercitii de aproximare a numerelor zecimale la numere zecimale cu un numar mai mic de cifre zecimale semnificative, sau la numere naturale;

1.4

sa utilizeze elemente de logica si de teoria multimilor pentru a justifica etape în rezolvarea unor probleme

-        exercitii de utilizare a operatorilor "si", "sau", "nu", "daca-atunci" în contexte uzuale sau matematice;

-        exercitii de reprezentare a unei multimi, folosind: enumerarea elementelor; enun-tarea unei proprietati comune a elemen-telor; diagrame Venn-Euler; exemple de multimi egale si exemple de multimi între care exista relatia de incluziune; exersa-rea operatiilor cu multimi;

-        exercitii de identificare a numerelor divizibile cu 2, 5, 10 dintr-o multime de numere;

-        exercitii de completare a unor siruri de numere, întocmite dupa o regula aditiva, multiplicativa etc.;

-        proba unei operatii folosind operatia inversa;

1.5

sa utilizeze ecuatii de tipul x±a=b; x · a=b; x:a=b (a¹0) si inecuatii de tipul x±a<b; x · a<b; x:a<b (a¹0), unde a si b sunt numere naturale, în rezolvarea unor probleme

-        exercitii de transcriere a unei situatii problema în limbaj matematic, înlocuind numerele necunoscute cu simboluri;

-        analiza unor probleme care conduc la formule de tipul a±b=x, a±b±c=x, a · b=x, a:b=x (b¹0): identificarea datelor si a necunoscutelor; identificarea operatiilor prin care se ajunge la rezolvare; identificarea tipului problemei (a formulei); construirea unor probleme dupa astfel de "formule" date;

-        exercitii de rezolvare a unor ecuatii: prin încercari; folosind operatia inversa; metoda figurativa; modelul balantei;

-        rezolvarea unor probleme cu text prin metoda reducerii la unitate sau prin rezolvarea unei ecuatii de tipul x±a=b, x · a=b, unde a si b sunt numere naturale;

1.6

sa recunoasca figuri si corpuri geometrice; sa deseneze figurile si sa construiasca din diferite materiale corpurile cunoscute

-        exercitii de identificare, diferentiere si denumire a figurilor geometrice;

-        exercitii de identificare a figurilor plane pe corpuri geometrice sau pe desfasurari ale acestora;

-        exercitii de reprezentare a figurilor geometrice prin desen;

-        exercitii de identificare, diferentiere si denumire a corpurilor geometrice;

-        construirea unor corpuri geometrice prin asamblarea unor desfasurari, prin modelaj etc.;

1.7

sa foloseasca simetria si translatia pentru a construi modele geometrice; *sa lo-calizeze puncte de coordonate întregi într-un sistem de axe ortogonale

-        analiza unor exemple de simetrie si translatie din cotidian; analiza unor exemple de figuri cu si fara axa de sime-trie; exercitii de desen pe reteaua de patrate;

-        *exercitii de reperare a unor puncte (pozitii), utilizând diferite repere: tabla de sah, meridianele si paralelele; exer-citii de reprezentare a unor puncte în cadrul reperelor descrise mai sus; exerci-tii de reprezentare a unui punct de coor-donate întregi într-un sistem de axe orto-gonale;

1.8

sa efectueze transformari între multiplii si submultiplii principalelor unitati din sis-temul international de masuri (pentru lungime, arie, volum, masa, timp); sa esti-meze masuri ale unor obiecte din mediul apropiat

-        activitati care sa puna în evidenta nece-sitatea unui etalon comun pentru efec-tuarea unor masuratori: masurarea cu di-ferite unitati nestandard, compararea re-zultatelor;

-        exercitii de calcul în care intervin transformari cu unitati de masura;

-        exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura, pentru un anumit context dat;

-        exercitii de apreciere a dimensiunilor, capacitatii, masei unor obiecte familiare; aprecierea distantelor;

1.9

sa înregistreze, sa clasifice si sa prezinte date sub forma de tabele si diagrame statistice simple

-        exercitii de clasificare a unor obiecte con-crete sau matematice, dupa criterii date;

-        reperarea unei informatii dintr-un tabel sau lista;

-        reprezentarea unor date în tabele cu una si doua intrari; realizarea unor diagrame statistice simple (grafice cu bare);

-        realizarea unor experimente de tip probabilistic si întocmirea unor tabele cu rezultatele acestora.

La sfârsitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa exploreze modalitati de descompunere a numerelor naturale si zecimale, folo-sind operatiile studiate

-        exercitii de scriere a unui numar natural sau zecimal ca o suma, diferenta, produs, cât, putere, în cât mai multe moduri diferite;

-        descompunerea numerelor naturale, res-pectând criterii suplimentare date: des-compunerea în baza zece; "proba împar-tirii" (teorema împartirii cu rest);

2.2

sa investigheze valoarea de adevar[1] a unei afirmatii, prin construirea unor exemple

-        exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii, pe cazuri particulare;

2.3

sa descopere, sa recunoasca si sa comple-teze succesiuni de numere asociate dupa reguli identificate prin observare

-        exercitii de completare a unor siruri de numere, întocmite dupa o anumita regula; identificarea regulii de formare a sirului si exprimarea ei, în cuvinte sau printr-o formula, desen etc.; alcatuirea unor si-ruri, pornind de la o regula data; inven-tarea unor reguli de alcatuire a sirurilor;

2.4

sa recunoasca veridicitatea unor rezultate obtinute prin masurare sau calcul

-        identificarea rezultatului plauzibil dintr-o lista de raspunsuri posibile; folosirea estimarilor, a masuratorilor;

2.5

sa construiasca probleme pornind de la un enunt partial sau de la un model (grafic sau formula)

-        compararea unor probleme create pornind de la acelasi element de sprijin;

-        generalizarea unor scheme, grafice, for-mule, situatii matematice si aprecierea va-liditatii si utilitatii generalizarilor facute.

La sfârsitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa identifice informatiile esentiale dintr-un enunt matematic prezentat în diverse forme

-        notarea prescurtata a datelor unei pro-bleme;

-        transpunerea din limbaj cotidian în limbaj matematic;

3.2

sa prezinte clar, corect si concis, oral sau în scris, metodele si/sau operatiile utili-zate în rezolvarea unei probleme

-        redactarea rezolvarii unei probleme date;

-        argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme,

3.3

sa-si asume diverse roluri de învatare în cadrul unui grup

-        formulare de probleme pentru colegi;

-        rezolvarea unor probleme propuse de colegi.

La sfârsitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa-si formeze obisnuinta de a exprima prin operatii matematice anumite pro-bleme practice

-        abordarea unor situatii problema; trans-punerea acestora din limbaj curent în lim-baj matematic;

4.2

sa manifeste perseverenta în rezolvarea unei probleme; sa participe cu idei noi la gasirea solutiei

-        utilizarea unor metode variate în rezol-varea unei probleme.

La sfârsitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa scrie, sa citeasca, sa compare si sa re-prezinte pe axa numere întregi si numere rationale pozitive

-        exercitii de comparare si ordonare a numerelor naturale, întregi sau rationale pozitive, folosind axa numerelor, valoa-rea absoluta a unui numar întreg sau utili-zând alte metode; exercitii de reprezen-tare pe axa numerelor;

-        exercitii de scriere si citire a unui nu-mar rational pozitiv (reprezentat printr-o fractie ordinara sau zecimala); transfor-mari;

1.2

sa efectueze calcule cu numere întregi si rationale pozitive 

-        utilizarea proprietatilor operatiilor în calcule continând adunari, scaderi, înmul-tiri, împartiri si ridicari la putere;

1.3

sa aproximeze numere rationale pozitive, pentru a verifica validitatea unor calcule

-        exercitii de aproximare a numerelor fractionare la numere naturale sau zeci-male; exercitii de aproximare a numerelor zecimale la numere zecimale cu un numar mai mic de cifre zecimale semnificative, sau la numere naturale;

-        exercitii de estimare a rezultatului unui calcul, folosind estimarea termenilor (factorilor);

1.4

sa utilizeze elemente de logica, de teoria multimilor si de divizibilitate, pentru a justifica valoarea de adevar[3] a unor enun-turi

-        exemple si exercitii de utilizare a ter-menilor: ipoteza, concluzie, demonstratie, axioma, teorema;

-        exercitii de identificare a numerelor divizibile cu 2,3,5,10 dintr-o multime de numere întregi;

-        exercitii de calcul al c.m.m.d.c. si al c.m.m.m.c.;

-        verificarea corectitudinii unor calcule, folosind: ultima cifra, criterii de divizi-bilitate etc.;

-        exercitii ce folosesc proprietatile rela-tiei de divizibilitate;

-        exercitii de identificare a numerelor pri-me si a perechilor de numere prime între ele;

1.5

sa utilizeze ecuatii de tipul  x±a=b; x · a=b; x:a=b (a¹0) si inecuatii de tipul x±a<b; x · a<b; x:a<b (a¹0), unde a si b sunt numere rationale pozitive, pentru a rezolva  probleme

-        exercitii de rezolvare a unor ecuatii si inecuatii;

-        rezolvarea unor ecuatii care presupun aflarea termenului necunoscut al unei proportii; exercitii de transformare a unui raport dat în raport procentual;

-        rezolvarea unor probleme cu ajutorul acestor tipuri de ecuatii si inecuatii; rezolvarea unor probleme ce presupun împartirea unui numar în parti direct (invers) proportionale cu mai multe numere date sau folosirea regulii de trei simpla;

1.6

sa recunoasca si sa utilizeze proprietati simple ale figurilor geometrice; sa dese-neze reprezentarea plana a unor corpuri geometrice cunoscute

-        exercitii de identificare, denumire si re-prezentare a figurilor geometrice; exerci-tii de desenare a unor figuri geometrice prezentate prin descriere, notatii sau imagine;

-        exercitii de identificare a figurilor plane pe corpuri geometrice (vârfuri, muchii, fete etc.) sau pe desfasurari ale acestora;

-        exercitii de reprezentare prin desen a unor elemente ale figurilor geometrice (mijlocul unui segment, bisectoarea unui unghi, bisectoarea, mediana, mediatoarea si înaltimea în triunghi); utilizarea lor în probleme;

-        exercitii de stabilire a naturii unor figuri geometrice dintr-o configuratie plana sau spatiala, pe baza unor proprietati precizate; rezolvarea de probleme ce utilizeaza aceste proprietati;

-        exercitii de ­stabilire a congruentei unor triunghiuri, pe baza criteriilor de congruenta; rezolvarea de probleme folosind metoda triunghiurilor congruente;

-        rezolvarea de probleme folosind criteriile de paralelism;

1.7

sa recunoasca perechi de figuri obtinute prin simetrie, translatie sau rotatie si sa identifice proprietati ale acestora; sa localizeze puncte de coordonate întregi într-un sistem de axe ortogonale

-        verificarea intuitiva a congruentei unor figuri prin suprapuneri sau folosind trans-latii, rotatii si simetrii;

-        folosirea proprietatilor de simetrie ale figurilor (triunghi isoscel, triunghi echila-teral, paralelogram) în rezolvarea de pro-bleme;

-        exercitii de reperare a unor puncte (po-zitii), utilizând diferite repere: tabla de sah, meridianele si paralelele; exercitii de reprezentare a unor puncte în cadrul repe-relor descrise mai sus; exercitii de repre-zentare a unui punct de coordonate întregi într-un sistem de axe ortogonale;

1.8

sa masoare lungimi si unghiuri si sa estimeze perimetre, distante, arii si volume ale unor figuri si corpuri geo-metrice

-        exercitii de folosire a instrumentelor de masura (rigla gradata, raportor);

-        exercitii de estimare a unor masuri, în cazurile: estimare directa; masuri rezul-tate din calcul, prin estimarea masurilor componente;

-        exercitii de estimare: a unor distante si lungimi de segmente; a masurii unor unghiuri; a ariei unor suprafete, folosind retele de patrate;

1.9

sa înregistreze, sa prelucreze si sa pre-zinte date sub forma de tabele si diagrame statistice; sa calculeze probabilitatea unor evenimente aleatoare egal probabile

-        clasificarea unor obiecte dupa anumite criterii, date sau alese;

-        reprezentarea datelor prin grafice cu bare si grafice circulare;

-        studiul unor evenimente aleatoare într-un câmp finit de evenimente elementare egal probabile: realizarea unui experi-ment, înregistrarea si interpretarea datelor, calculul frecventei, calculul probabilitatii de realizare utilizând raportul: nr.cazuri favorabile/nr. cazuri posibile.

La sfârsitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa exploreze modalitati de descompunere a numerelor întregi si rationale, folosind operatiile studiate

-        exercitii de scriere a unui numar ca o suma, diferenta, produs, cât, putere de doua sau mai multe numere, în cât mai multe moduri diferite;

-        descompunerea numerelor, respectând criterii suplimentare date; cazuri speciale de descompunere: descompunerea în produs de puteri de numere prime; descompunerea în baza 10; "proba împartirii" (teorema împartirii cu rest);

-        utilizarea descompunerilor pentru a calcula rapid;

2.2

sa investigheze valoarea de adevar[4] a unei afirmatii, prin construirea unor exemple sau contraexemple

-        identificarea unor consecinte posibile ce decurg dintr-un set de ipoteze; întrebari deschise de tipul: "Ce s-ar întâmpla daca modificam ipoteza?" (situatia descrisa putând fi una din cotidian, o situatie matematica, un experiment etc);

-        exercitii de verificare a validitatii unor afirmatii, pe cazuri particulare;

2.3

sa descopere, sa recunoasca, sa com-pleteze succesiuni de numere asociate dupa reguli date sau deduse prin observare si comparare

-        exercitii de completare a unor siruri de numere, întocmite dupa o regula aditiva, multiplicativa etc.; identificarea regulii de formare a sirului si exprimarea ei printr-o formula; alcatuirea unor siruri, pornind de la o regula data; inventarea unor reguli de alcatuire a sirurilor;

2.4

sa analizeze veridicitatea unor rezultate obtinute prin masurare sau prin calcul

-        verificarea rezultatului unui calcul, folosind modalitati diferite de rezolvare; folosirea estimarilor, a masuratorilor, a compararilor;

2.5

sa construiasca probleme, pornind de la un model (grafic sau formula)

-        analiza datelor unei probleme pentru verificarea noncontradictiei, suficientei, redundantei si eliminarea informatiilor neesentiale;

-        formulari de probleme, pornind de la o schema, grafic, formula;

-        compararea unor probleme create por-nind de la acelasi element de sprijin;

-        generalizarea unor scheme, grafice, for-mule, situatii matematice si aprecierea validitatii si utilitatii generalizarilor facute.

La sfârsitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa diferentieze informatiile dintr-un enunt matematic dupa natura lor

-        identificarea ipotezei si a concluziei unei probleme;

-        notarea prescurtata a ipotezei si a concluziei;

-        sesizarea elementelor relevante dintr-un desen (diagrama, figura geometrica etc.);

3.2

sa prezinte într-o maniera clara, corecta si concisa, oral sau în scris, succesiunea ope-ratiilor din rezolvarea unei probleme, folo-sind terminologia si notatiile adecvate

-        redactarea rezolvarii unei probleme date;

-        argumentarea orala a demersului de rezolvare a unei probleme;

3.3

sa discute corectitudinea unui demers matematic, argumentându-si opiniile

-        discutarea în grup a metodei de rezolvare a unei probleme;

-        gasirea, în grup, a unor metode alter-native de rezolvare.

La sfârsitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa-si formeze obisnuinta de a transpune în limbaj matematic anumite fenomene sau relatii din viata cotidiana

-        activitate-proiect: concepte si metode matematice necesare într-un anumit do-meniu practic de activitate;

-        abordarea unor situatii-problema si transpunerea acestora din limbaj curent în limbaj matematic;

4.2

sa manifeste perseverenta în rezolvarea unei probleme; sa propuna solutii sau metode alternative de rezolvare

-        utilizarea unor metode variate în rezolvarea unei probleme.