S1ELEMENTE SPECIFICE ALE SECTIUNI TRANSVERSALE PRIN CALEA DE RULARE
Infrastructura C.F. reprezinta
liniile, constr. si instalatii, necesare realizari transportului exclusive
materialul rulant (vagoane si locomotive)
Calea de rulare se poate descompune
in: suprastructura caii; si infrastructura caii
Suprastructura caii cuprinde:
-sina -prinderile (a sinelor de traverse) -joante (leaga sinele intre ele)
-traverse -prisma caii (de regula din piatra sparta)= prism de ballast -in zona
statiilor mai intra si aparatele de cale (servesc la ramificarea si
incrucisarea la acelas nivel a liniilor de CF)
Infrastructura caii cuprinde:
-substratul caii si -corpul terasamentelor care formeaza un strat de trecere
intre prisma caii si pamantul din terasamente.
Calea de rulare poate fi realizata in diferite
moduri; cea mai raspandita este cea cu prisma caii din piatra sparta.
SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN CALE:
De sus in jos: -substratul caii si -corpul terasamentelor (formeaza
impreuna zona platformei caii. La partea de sus a acesteia se afla NP); corpul
terasamentelor; linia terenului natural; teren de baza
NP-(nivelul platformei) fata superioara a substratului caii: face trecerea
de la granulometria mare a materialului din prisma caii la granulometria
pamantului din corpul terasamentului.
-inclinarea pt evacuarea apelor ce se infiltreaza: se realizeaza spinarea
de magar.
FST: fata superioara a terasamentului;-partea superioara a umpluturii si patrtea superioara aflata sub stratul
caii la deblee, se termina cu zona platformei caii.
OBS: -la incarcare fata substratului a fost realizata intr-un plan orizontal,
ulterior fata superioara a substratului caii sa realizat cu inclinari
transversale, acestea sunt pt evacuarea apelor din precipit 13213x2312n aii.
Lungimea traversei este mai mica decat fata prismei caii. Distanta de la
capatul traversei la muchia superioara a taluzului - umarul de ballast. Sub
convoi apar presiuni sub talpa traversei. Considerand semispatiul elastic sub
talpa traversei, presiunea care se dezvolta in adancime este mica. Presiunea
care se dezvolta sub talpa treversei=σ adm=5daN/cm2. La nivelul platformei
caii presiunea din convoi =1daN/cm2. Avem un strat de balast necesar pt
reducerea presiunii intalnite la nivelul platformei si la niv FST.
Principiu: Proiectarea platformei caii de rulare este
astfel facuta incat practic la nivelul platformei caii deformatiile sa fie
reversibile. In acest scop la realizarea stratelor caii se verifica modul de
deformare la reincarcare.(E/2) si acesta nu trebuie sa fie sub o limita data.
Traversele sunt inglobate in prisma
caii. Exista umarul de balast (traversa este inglobata pt a se asigura o
rezistenta laterala suficienta a cadrului sina traversa). Calea de rulare este
astfel dimensionata incat acumularile de deformatii laterale au caracter
remanent datorate convoiului sau conditiilor climatice sa fie practice
imperceptibile. Drept urmare CF nuflambeaza in cazul compresiunilor mari (in perioade de caldura)
DEF: intersectia dintre verticala care trece prin mijlocul distantei dintre
axe (la CF fara inaltare, supralargire) si platforma caii reprezinta axul caii
(se da cota din profilul in lung - NP)
NSS- nivelul superior al sinei.NST- niv superior al traversei.Supralargire= cantitatea care se mareste cu distanta. Pe linia abatuta a
aparatelor de cale nu exista suprainaltare si de aceea Vmax < Vpe linia
directa.
Alcatuirea Sectiuni Transvale cu sine, traverse, prisma caii este considerata
clasica (cale conventionala).
Important: repararea denivelarilor dintre firele de sina
sau realizarea suprainaltarii in curba se realizeaza la calea clasica prin
adaugare de material sub talpa traversei.
Se impune asigurarea unei grosimi
minime a stratului de piatra Sparta intre talpa traversei si platforma caii.
Grosimea de balast se masoara in dreptul firului de sina de la interiorul
curbei deoarece suprainaltarea in curba se realizeaza cu adougarea de material
in dreptul firului exterior. Inaliniament grosimea strat de balast in dreptul firelor de sina este
aceeasi.
S7 Relatia de legatura
dintre sageata si raza (retrasare01.pdf
pe calculator de pe net mai sunt desene si formule)
Sageata in punctul i: Sagetile se masoara in toate punctele de diviziune.
De regula =(i-1)-i=i-(i+1)(puncte de
diviziune echidistante). Sagetile se masoara si in punctele de pe aliniamentele
care incadreaza curba.
(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
La capetele curbei si pe aliniamente pot exista contrasageti.
Leg dintre sageata si raza.(i-1)-(i+1)=c(c/2)=fi*(2R-fi)2R-fi≈2R =>fi≈c²/8R
(i-1)-i=Δl =>
c≈2*Δl =>
fi≈Δl²/2R
Permite calculul razei R pornind de la sageata masurata.
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor
teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie
avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba
legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune.(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se
marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune.
Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna
kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui
aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea
intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste
pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de
baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se
compara cu sagetile teoretice.
SUB2ELEMENTE SPECIFICE MODULUI DE TRANSPORT ROATA-SINA
Elemente specifice CF:
-sina de CF este un reper de rulare
-autoghidarea: vehiculele sunt obligate sa urmeze un traseu sau un parcurs
din cauza buseelor de la bandaje situate in interiorul caii;
-rotile sunt din otel, de asemenea si sinele: se pot dezvolta presiuni de
contact mari, care conduc la sarcini pe osie mari(22.5t);
-declivitatile sunt reduse(exprimate la mie), si in corelatie cu pres de
contact mari fac posibile trenuri cu tonaje mari (tonaj=greutatea tuturor
vagoanelor, inclusive locomotiva)
-Caracteristicile caii de rulare se modifica semnificativ pe timpul iernii.
-CF este avantajoasa pt volume mari si distante mari
-fata de mediul inconjurator nu polueaza-ocupa teren in cantitate mai mica.
-ecartament = 1435mm, ingustare admisa 3mm
In timpul circulatiei bandajele se uzeaza, drept urmare, diametrul nominal
de rulare isi schimba valoarea - se reduce.
Calea de rulare se poate descompune in: suprastructura caii; si
infrastructura caii
Suprastructura caii cuprinde:
-sina -prinderile (a sinelor de traverse) -joante (leaga sinele intre ele)
-traverse -prisma caii (de regula din piatra sparta)= prism de ballast -in zona
statiilor mai intra si aparatele de cale (servesc la ramificarea si
incrucisarea la acelas nivel a liniilor de CF)
Infrastructura caii cuprinde: -substratul caii
si -corpul terasamentelor care formeaza un strat de trecere intre prisma caii
si pamantul din terasamente.
Aparatele de cale: -schimbatorul simplu (cel mai raspandit aparat
de cale)
DEF: aparatele de cale asigura ramificarea si incrucisarea la nivel a
liniilor
-reper de rulare: pe aparate de cale sau la panouri de cale, reprezinta
acel element al caii de rulare care are calitatea de a venii in contact cu
bandajul rotii (cu supraf de rulare a bandajului si a buzei bandajului).
Alcatiure roata: fata exterioara, fata interioara, fata activa a
buzei bandajului, suprafata de rulare a bandajului. Buzele bandajului sunt pe
partea dinspre interiorul caii. Rotile datorita incarcaturilor executa acelas
nr de invartituri.
In timpul circulatiei bandajele se uzeaza, drept urmare diametrul nominal
de rulare isi schimba valoarea... se reduce.
SUB3:SEMNIFICATIA NOTIUNILOR DE: LINIE SIMPLA, LINIE CURENTA, LINIE
DIRECTA, INCINTA A STATIEI, MATERIAL MARUNT DE CALE, DISPOZITIV DE ACTIONARE A
MACAZULUI, CIRCUIT DE CALE, INTENSITATE A TRAFICULUI, TONAJ DE STABILIZARE,
CAPACITATE DE CIRCULATIE, RESCTRCTIE DE VITEZA (CONSPECT).
LINIE SIMPLA= vehiculele circula in ambele sensuri pe aceeasi cale de
rulare
Linie dubla=exista cale de rulare pt fiaeare sens de circulatie. Linia de
pe partea dreapta - firul 1. kilometrarea se face de la Buc=km0
LINIE CURENTA= se afla in planul de situatie (PS) situata intre semnalele
de acoperire intre statiile succesive
LINIE DIRECTA= linia din incinta statiei (trenurile trec cu viteza mare).
Pe liniile duble exista 2 linii directe
INCINTA A STATIEI apare intre semnalele de acoperire atasate statiei.
Permite accesul tren pe parcursul de primire sau de trecere din
incinta statiei
MATERIAL MARUNT DE CALE= prisma de balat, de regula din piatra sparta
DISPOZITIV DE ACTIONARE A MACAZULUI= pentru manevrarea acelor.
Macazul are ca repere acele pe firele interioare care sunt mobile;
ele se rotesc in jurul articulatiei de la partea reperului opusa vf. Mai
avem contraacele pe firele ext ale schimb in dreptul acelor. Capatul acului
dinspre articulatie: calcai. Acul de la partea superioara - in stare activa
conduce baza bandajului; acul neactiv este departat de contraarc.
CIRCUIT DE CALE=
INTENSITATE A TRAFICULUI= nr tonelor transportate in unitatea de timp in
ambele sensuri printr-o sectiune.
TONAJ DE STABILIZARE= nr de tone trecute in ambele sensuri ptintr-o
sectiune data de cale, necesare pt a se realiza stabilizarea prismei caii de
circulatie; este vorba de prisma caii deranjate prin lucrari de cale. Sub
actiunea presiunii din convoi si a vibratiilor are loc un proces de indesare a
mat din prisma de balast. Acest proces se mai explica si prin nr de zile,
perioada in care sub circulatie se produce indesarea.
CAPACITATE DE CIRCULATIE= reprezinta numarul de perechi de trenuri directe
de marfa in 24 de ore (pe zi). Punctul de sectiune asigura o anumita capacitate
de circulatie (in lungul liniei).
RESCTRCTIE DE VITEZA. Se introduce pentru derularea traficului pe perioada de
stabilizare. Pt a elimina complet restr de vit s-au realizat stabilizatoare
dinamice de cale (masina grea de cale care prin dezvoltarea de presiuni
verticale in prisma caii si de vibratii in plan orizontal realizeaza
stabilizarea caii, fapt ce permite circulatia cu viteze normale.)
SUB4:PUNCTE DE SECTIONARE. FELUL TRENURILOR. FELUL ACTIVITATILOR DIN STATII
Puncte de sectionare = ex statia de CF. Punctul de sectionare asigura o
anumita capacitate de circulatie.(statii tehnice, statii intermediare = puncte
de sectionare)
Existenta unui pct de sectionare reduce timpul de mers si drept urmare
creste capacitatea de circulatie.
Punct de statonare classic: statia: -sunt cu diferite dezvoltari in
fct de felul trenurilor si felul activitatilor din statie. Trenuri: de marfa
(directe si locale) si de calatori (de diferite tipuri diferentiate in
principal de viteza de circulatie, nr punctelor de oprire si gradul de
confort). Traficul poate fi mixt.
Trenul local de marfa: se
formeaza intr-o statie tehnica; are vagoanele in ordine geografica (ordine
convenabila manevrelor de atasare sau detasare a vagoanelor din statiile de
parcurs). Opreste si executa manevre dedetasare/atasare in statiile
intermediare situate pe parcurs intre cele 2 statii tehnice. Isi incepe cursa
intr-o statie tehnica si isi termina cursa in alta statie tehnica.
Trenurile directe de marfa:
se formeaza in statia tehnica, trec fara oprire in statiile intermediare, si
isi incheie cursa in alta statie tehnica (care nu e succesiva).
Exista trenuri directe de sectie care circula de la o statie tehnica pana
la urmatoarea statie tehnica; distanta pana la urmatoarea statie tehnica -
sectie de circulatie.
Trenuri tehnice grupate - sunt formate din grupe de vagoane. Nu fac manevre
in statiile intermediare dar fac astfel de manevre pentru lasarea sau luarea de
vagoane in statiile tehnice; se formeaza in statia tehnica si isi incheie cursa
in alta statie tehnica.
Statia tehnica - este activitatea de prelucrare totala sau
partiala a trenurilor locale de marfa si directe de marfa. Trenurile locale de
marfa ataseaza vagoanele in statile intermediare. Trenurile directe de marfa
sunt prelucrate partial in statiile tehnice. Pt prelucrarea totala in statiile
tehnice exista o grupa de linii pt triere. Pt efectuarea prelucrari partiale in
punctele de sectionare exista de regula linii de tragere (pt ef manevrelor).
Unde nu exista linii de tragere activitatea de prelucrare partiala se face pe
linia directa. Pregatirea locomotivelor pt intrarea in functiune se face in
depouri. Manevrele de prelucrare partiala se fac de regula cu locomotive
special destinate activitati de manevrare. Intre indicatiile semnalelor de
intrare in statie, de iesire, de manevra si pozitia macazelor exista
interdependenta. De asemenea daca linia este ocupata nu poate fi format
parcursul spre linia respectiva (semnalul nu se pune pe verde).
Ocuparea sau neocuparea unei
portiuni de linie este semnalizata prin intermediul circuitelor de cale.
Lunginea unui circuit de cale=2,5km. In dreptul extremitatilor - semnale de
bloc. Pt a functiona aceste circuite de cale, in lungul firelor de sina sunt
prevazute joante izolante lipite (nu permit trecerea curentului electric).
Intreaga activitate dintr-o statie
se desfasoara pe baza unui plan tehnic de exploatare (PTE) unde pe langa
dotarile existente sunt inscrise toate procesele tehnologice.
Activitatile din statii:
-privind organizarea circulatiei, -privind deservirea traficului local -privind
traficul local de marfa, -privind prelucrarea partiala a trenurilor locale de
marfa si a trenurilor de persoane, -privind deservirea cu mijloace de remorcare
si manevra, -privind asigurarea locomotivelor.
Punctele de sectionare pot avea diverse dezvoltari fct de volumul
activitatii desfasurate.
In statiile tehnice volumul
activitatilor este mai mare decat in cazul statiilor intermediare. Triaje =
spatii speciale pt prelucrarea trenurilor.
Semnalele blocului de linie din 2,5 km in 2,5 km conduc la cresterea
capacitati de circulatie, si drept urmare sunt puncte de sectionare.
Hala comerciala si Pct Oprire nu sunt puncte de sectionare. Ele reduc
capacitatea de circulatie; sunt amenajeri dispuse in lungul liniei. PO= pcte de
oprire pt urcarea si coborarea cetatenilor.
Halta de miscare este un pct de sectionare. Pe linia simpla cap de circ se
calc cu formula: n=1440/Pg
Pg=perioada graficului.Pg=T1+T2+a1+a2
T1=timp de mers cu vit ct intre statiile intermediare succesive
a1=corectie care tine cont de timpul de stationare si de faptul ca trenul
in realitate nu circula cu vit ct; castig la viteza de derulare si pierde la
franare.
SUB5:PANOUL DE CALE. SCHIMBATORUL SIMPLU.
Panul de CF: Traversele ies din consola. Exista -nod intre sina si traversa
(nod de prindere). Traversa poate cadea oriunde in lungul sinei. -legaturi
intre 2 sine (joante). Cand este demontabila (joanta mecanica), pt trecerea
curentului de tractiune si pt trecerea curentului circuitului de cale printr-o
astfel de joanta mec se realizeaza conexiunile de joante (cabluri ce fac
fegatura intre sine).
Cand exista j. Mec: calea cu
joante. Cand nu exista j mec: calea fara joante - sudura.
Obs Calea sudata se refera
atat la leg dintre sinele la panourile de cale, intre ele, cat si la eliminarea
joantelor mec din cuprinsul aparatelor de cale.
CF lucreaza la variatii de temp ca o bara dublu incastrata. Aparatele de
cale asigura ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor
Schimbatorul simplu: Cel mai raspandit aparat de cale. Realizeaza
ramificarea liniilor.
Reper de rulare -pe aparat de cale
sau la panouri de cale. Reprezinta acel element componet al caii de rulare ce
are calitatea de a veni in contact cu bandajul rotii (cu suprafata de rulare a
bandajului si a buzei bandajului). Sina= reper de rulare. Reprezentarea in plan
a unui schimbator simplu poate fi facuta prin axele liniilor, prin axele
reperelor de rulare sau prin felele laterale active ale reperelor de rulare
(cel mai adesea).
Def: fata laterala activa a unui reper de rulare este acea suprafata care vine
in contact cu buza bandajelor.
La un schimbator simplu exista firele exterioare de sina (care au
continuitate) si firele interioare (care se intersecteaza spre sfarsitul
schimbatorului); firele interioare au continuitate numai la o extremitate a
lor. Schimbatorul simplu este delimitat prin joante extreme la vf lui si la
sfarsitul lui (calcai al schimbatorului simplu). In afara joantelor extreme mai
exista si j intermediare; acestea leaga intre ele macazul cu sinele de legalura
si leaga sinele de leg cu inima de incrucisare.
Macaz: are ca repere acele pe firele interioare care sunt mobile. Acele se
rotesc in jurul articulatiei de la partea reperului opusa vf.
Mai avem contraacele pe firele exterioare ale schimbatorului in dreptul
acelor. Capatul acului dinspre articulatie = calcai. Acul de la partea
superioara - in stare activa (conduce buza bandajului); acul neactiv este
departat de contraac. Pentru manevrarea acelor - dispozitiv de manevrare a
macazului. Cel mai modern dispozitiv de actionare a acelor este
electromecanismul de macaz (motor electric, trage sau impinge acele).
Pt ghidarea osiei la trecerea prin
zona inimi simple sunt necesare contrasine.
Pe schimbatorul simplu exista o linie situata in aliniament (linia directa
a schimbatorului) si prezinta o linie situata in curba care se ramifica (linie
deviata sau abatuta). Partea care se ramifica = abaterea.
S5b SEMNIFICATIA NOTIUNILOR DE "RECTIFICARE" SI "RETRASARE
Rectificare = prin aplicarea riparilor de rectificare se ajunge la situatia
initiala cunoscuta, care a existat inainte de producerea deformatiilor in timp.
Retrasarea = prin aplicarea riparilor de retrasare se obtine o curba
proiectata noua, dorita diferita de situatia initiala.
OBS: Metodele de calculul riparilor sunt aproximative (netrigonometrice).
Si in cazul curbei proiectate se mentine platforma existenta a caii (riparile
sunt mici).
Firul exterior de sina se gaseste pe teren, acest fir exterior gideaza
vehiculul in curba; axa cai este ceva virtual (nu se materializeaza pe teren).
Generalitati: Sub circulatie si sub influenta cond de mediu se produc
acumulari si deformatii remanente. La executia unor interventii la cale pot
exista abateri fata de amplasamentul din proiect si in acest caz trebuiesc
calculate depasirile laterale. Nu exista cale ideala (atat dpdv geometric cat
si de stare). Cu cat abaterile sunt mai mari la elemente geometrice cu atat
fortele de interactiune sunt mai mari, se scurteaza durata de viata a
elementelor caii si a vehiculelor; de aceea se fac interventii repetate le cale
pt reducerea abaterilor. Calitatea geometriei caii in plan se verifica prin
masurarea segetilor. Se masoara in puncte echidistante cu Δl=5,10m sau cu
ajutorul corzilor lungi cu lungimea = distanta intre stalpi. Se compara intre
ele atat sagetile succesive cat si diferentele intre sageata maxima si sageata
minima intalnite pe aceeasi variatie a curbei. Pe o curba arc de cerc nedef sagetile
in toate punctele de diviziune sunt aceleasi.
Elemente specifice rectificari si retrasarii: Deplasarile laterale (ripari) - in cazul
rectif - mici. Riparile calculate pp deplas ale cadrului sina-traversa, insa cu
pastrarea platformei caii. Riparile sunt calculate pornind de la sagetile
masurate (nu de la raza). Met de calcul este aproximativa. Met este denumita
netrigonometrica. Aceste ripari se aplica pe teren cu ajutorul manelelor (exec
manuala cu ajut vinclurilor - exec mica mecanizare) sau prin mecanizare grea
(masini grele de cale). Sunt metode analitice si grafo - analitice de calculul
riparilor.
Ce este rectificarea si retrasarea. Rectificarea intervine in cazul
deplasarilor mici (locale).
Riparile de rectificare: se
urmareste restabilirea, refacerea sist care a existat inainte de reproducerea
deform.
La retrasare, riparile conduc la o solutie de curba imbunatatita. Se face
cand creste Vmax de circulatie si se impune marirea razei in lungul curbei
progresive, a lungimi arcului de cerc. Vor rezulta ripari mari.
Ripari de retrasare: si in
cazul retrasarii se pastreaza terasamentele existente. Trasarea apare ca
lucrare topograf la executia unei linii noi; exista calcule pt trasare.
Retrasarea apare la imbunatatirea curbelor existente. Pe teren lucrarea de
transpunere a riparii poarta denumirea de lucrare de ripare. Razele de
CF>250m. La tramvaie Rmin=16m.
S6 SEMNIFICATIA NOTIUNILOR SAGEATA, CONTRASAGEATA, PUNCT DE DIVIZIUNE,
ECHIDISTANTA, COARDA, REPER DE BAZA, CONTUR POLIGONAL, CURBA EXISTENTA, CURBA
PROIECTATA.
Sageata. Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor teoretice
capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie avand legi
diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba legea de variatie
a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune.(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se
marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune.
Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna
kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui
aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea
intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste
pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de
baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se
compara cu sagetile teoretice.
Contrasagetile
(sageti negative)- cu dispozitive speciale folosite la capetele corzi la
distanta dinspre centrul curbei. Coarda
se ridica deasupra punctului i prin gaura marcata de punctul de diviziune.
d-cunoscut - se masoara d-φ, => φ=...
Ridicarea firului se face pt a fi posibila masurarea sagetilor in zona
aparatelor de cale, sau la liniile de tramvai inglobate in carosabil.
Clasificarea curbelor: curbe simple
(are o singura zona arc de cerc) si compuse. Curbele progresive pot si egale.
Curbele se caracterizeaea prin abaterile lor, la dreapta sau la stanga. Pot fi
siS-uri.
Curbele de legatura (la liniile de garare - in abatere). Sunt realizate ca
si arc de cerc fara suprainaltare si fara curbe progresive. Aceste curbe sunt similare celor de la
aparatul de cale. Exista grupare de curbe si curba izolata. La gruparea de
curbe este specific faptul ca viteza maxima pe ansamblul lor este
aceeasi.curbele pot avea aceeasi abatere sau abateri diferite. Lungimea se
masoara pe arcul de curba prin insumarea dist Δl.
Contur poligonal: linia farnta care se
obtine prin unirea punctelor de diviziune intre ele. Exista pt o curba data o infinitate de linii
frante. Pornind de la conturul poligonal => efectul unei erori - toate
punctele de div care urmeaza au pas gresit.
Curba existenta. Linia unghiurilor (<) pt c existenta (pe baza
sagetilor masurate). Unghiul de directie φ este facut de tg la curba cu aliniamentul initial
Formula obt pt unghiul de directie aferent punctului situat la mijlocul
echidist pt i si i+1. < se obt in radiani
Concluzie:daca se iau in
considerare toate sagetile, atunci se obt < de directie facut de
aliniamentul final cu aliniam initial, rez < de abatere. In met aplicata la
CFR a diagr <-urilor se constr grafic linia < pt curba existenta. Ea are
pe ordonata < de directie si pe abscisa lungimea S reprezentata de marcajul
punctelor de diviziune.
Curba proiectata. Linia < de dir pt curba proiectata. Se
porneste de la definitia < de dir. In cuprinsul curbei progresive (p.c.i.,
clotoida). In calculul de retrasare se considera o variatie liniara a curburii
in raport cu arcul S. Pe arcul de cerc curbura este ct. Linia <-urilor pt
curba proiectata variaza liniar in cuprinsul arcului de cerc si parabolic in
cuprinsul curbei progresive.
S8 Semnificatia notiunilor
de sageata ideala si sageata teoretica. Felul sagetilor.
(retrasare01.pdf pe calculator de pe net mai sunt desene si formule)
Sageata in punctul i: Sagetile se masoara in toate punctele de diviziune.
De regula =(i-1)-i=i-(i+1)(puncte de
diviziune echidistante). Sagetile se masoara si in punctele de pe aliniamentele
care incadreaza curba.
(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
La capetele curbei si pe aliniamente pot exista contrasageti.
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor
teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie
avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba
legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune.(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se
marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune.
Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna
kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui
aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea
intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste
pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de
baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se
compara cu sagetile teoretice.
La desene: 1 detaliu in zona lui Ti (plan) : o linie curba numerotata
2,3,4,5,6; 2 unit cu 5 prin linie punctata si 4 unit cu 6 punctat. In punctul 4
se afla f4 (dist de la pct 4 la dreapta 3-5 este f1; 4-6 => f5). Sagetile f4
si f5 sunt sageti teoretice.
Desen 2: grafic: pe verticala sunt sageti, orizontala - lungime. Din 2pleaca linia sagetilor masurate (punctat),
din 3 linia sagetilor teoretice, intre 4-5 vertical, apoi orizontal linia
sagetilor ideale.
Desen 3: detaliu in zona Ti (plan): in pct 5 sageata ideala in S. Prin 4'
si 5 trece cerc tangent la Ti
Desen 4: Detaliu in zona Ti (plan): la fel ca desen 3
Sagetile teoretice difera de sagetile ideale in punctele din vecinatatea
punctelor principale (Ti, TE, AR, RC, CR, RA,...)
Sagetile
teoretice se folosesc la receptia curbelor (construite sau retrasate).
S9 Notiunea de evolventa.
Obtinerea relatiei de calculul evolventei. Evolventa in cuprinsul curbei
progresive (conspect).
Curbele de racordare (sau progresive) sunt prevazut pt a elimina efectul
aparitiei bruste a fortei centrifuge atunci cand s-ar trece direct de la
aliniament la arcul de cerc si pentru a se asigura conditii pentru realizarea
suprainaltarii si a lungimii de pierdere a supralargiri caii.
In cuprinsul curbelor progresive, raza de curbura este variabila. Aplicarea
si in cazul curbei progresiva a principiului R*h = constant duce la: ρx*hx = R*h = constant = 11,8*V², unde ρx reprezinta raza de curbura intr-un punct din
cuprinsul curbei progresive, iar hx reprezinta suprainaltarea efectiva din acel
punct. Conform acestui principiu, daca pentru suprainaltare se adopta o lege
liniara rezulta, pentru variatia curburii, de asemenea o lege liniara.
In fig este aratata semnificatia notiunii de evolventa si semnificatia
elementelor dimensionale care intervin la calculul marimii evolventei.
Se considera conturul in plan al
curbei ca fiind solidificat, iar in lungul lui este intins un fir ancorat in
punctul O ; forta F actioneaza pe directia tangentei in punctul M, punct a
carui evolventa urmeaza a se stabili.
Evolventa este curba MMo (punctul Mo se afla pe directia
tangentei in punctul O). Curba Mmo este descrisa de punctul M de pe fir atunci
cand firul - in permanenta intins de forta F (si drept urmare in permanenta
tangent la conturul solidificat) - este adus de pe conturul solidificat pe
directia tangentei in punctul O. Din cele aratate => faptul ca OM este egal
cu segmentul OMo.Formule.......
Ungiul (<) φ este
< format de tangenta la curba in punctul de abscisa "s" cu aliniamentul
initial.
S-a introdus notiunea de evolventa inscopul de a se arata in continuare
necesitatea introducerii curbelor progresive si de a sublinia aproximatiile
care se intalnesc la studiul curbelor progresive.
In acest scop, in figura se arata un vehicul pe doua osii, redus la un
segment de dreapta, aflat in zona punctului principal Ti (tangenta de intrare)
al unei curbe arc de cerc. Punctele ,A' si ,B' corespund pozitiei osiilor, iar
punctele ,D' si ,E' extremitatilor vehiculului. Punctul ,C' reprezinta pozitia
unui calator in vehicul. Consideram vehiculul in miscare cu viteza constanta V,
originea de masurare a timpului fiind corespunztoare momentului cand osia B se
afla in dreptul punctului principal Ti.
Evolventa pct B => EB=....formula
Prin derivarea succesiva a lui Ec se obt aproximativ viteza transversala si
acceleratia transversala: formule.....dEc/dt=(v²*t*b)/Rbo
Se constata ca asupra calatorului,
indiferent unde se afla in vehicul, apare o acceleratie transversala in mad
brusc (pt b≠0). Curba propriuzisa de racordare este o curba in spatiu.
Avand insa in vedere faftul ca
aproximatiile nu sunt mari, studiul curbelor de racordare se efectueaza in
planul Oxy, in figura care urmeaza se reprezinta proiectia in planul Oxy a
curbei progresive si rampa suprainaltarii in planul Zox.
S10Calculul sagetilor teoretice.(conspect)
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor
teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie
avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba
legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune.(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se
marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune.
Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna
kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui
aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea
intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste
pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de
baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se
compara cu sagetile teoretice.
La desene: 1 detaliu in zona lui Ti (plan) : o linie curba numerotata
2,3,4,5,6; 2 unit cu 5 prin linie punctata si 4 unit cu 6 punctat. In punctul 4
se afla f4 (dist de la pct 4 la dreapta 3-5 este f1; 4-6 => f5). Sagetile f4
si f5 sunt sageti teoretice.
Desen 2: grafic: pe verticala sunt sageti, orizontala - lungime. Din 2pleaca linia sagetilor masurate (punctat),
din 3 linia sagetilor teoretice, intre 4-5 vertical, apoi orizontal linia
sagetilor ideale.
Desen 3: detaliu in zona Ti (plan): in pct 5 sageata ideala in S. Prin 4'
si 5 trece cerc tangent la Ti
Desen 4: Detaliu in zona Ti (plan): la fel ca desen 3
Sagetile teoretice difera de sagetile ideale in punctele din vecinatatea
punctelor principale (Ti, TE, AR, RC, CR, RA,...)
Sagetile
teoretice se folosesc la receptia curbelor (construite sau retrasate).
Ss11Clasificarea curbelor
-curbe simple(au o sg zona arc de cerc) si curbe compuse
→ sunt mai multe zone arc de cerc; Legea de variatie a curburii
(1/ρ). Originea se afla in primul punct.
Daca departarea intre curbe este sub 100m, curbele respective alcatuiesc o grupare
de curbe; Restul curbelor sunt considerate curbe izolate. Peste gruparea
de curbe se circula cu aceeasi viteza maxima, care poate fi inferioara vitezei
maxime aferente sectorului; in acest caz, pe gruparea respectiva de curbe avem
o limitare de viteza.
-Curbele progresive (sau curbe de racordare), pot fie egale;
Sunt prevazute pt a elimina efectul aparitiei bruste a fortei centrifuge
atunci cand s-ar trece direct de la aliniament la arcul de cerc si pentru a se
asigura conditii pentru realizarea suprainaltarii si a lungimii de pierdere a
supralargiri caii.
In cuprinsul curbelor progresive, raza de curbura este variabila. Aplicarea
si in cazul curbei progresiva a principiului R*h = constant duce la: ρx*hx
= R*h = constant = 11,8*V², unde
ρx reprezinta raza de curbura intr-un punct din cuprinsul curbei
progresive, iar hx reprezinta suprainaltarea efectiva din acel punct. Conform
acestui principiu, daca pentru suprainaltare se adopta o lege liniara rezulta,
pentru variatia curburii, de asemenea o lege liniara.
Rezulta ca atunci cand curba variaza liniar, si suprainaltarea variaza
liniar si rezulta ca rampa suprainaltarii se extinde pe toata suprafata curbei
de racordare. Practic, suprainaltarea se realizeaza prin ridicarea firului
exterior de sina in raport cu firul interior.
-c se caract prin abaterea lor → la dr sau stg
-mai pot exista "S"-uri
-c de legatura (la liniile de garare); -c de leg sunt realizate
cesiarce de cerc fara suprainaltare si fara curbe progresive;
-aceste curbe sunt similare celor de pe aparatul de cale;
-la gruparea de curbe este specific faptul ca viteza maxima pe ansamblu lor
este acceasi; -curbele pot avea acceasi abatere sau abateri diferite;
- lungimea φ se masoara pe
arcul de curba (prin insumarea dist ∆l)
- pentru o curba data, exista o infinitate de
contururi poligonale.
- fiecarui contur poligonal ii corespunde o
multime a sagetilor.
Curba initiala (care a existat): Se foloseste la calculul
riparilor de rectificare. Se pastreaza elementele geometrice ale curbei care au
existat inainte de producerea deformatiilor (deriparilor). Se poate defini prin
multimea sagetilor (Fp) ; sau prin impunerea de conditii de calitate pentru
riparile de rectificare calculate: sageti practic constante pe zona arc de cerc
si sageti cu variatie practic liniara pe tona curbelor progresive.
Multimea Fp si pozitia punctelor principale se
afla in albumul curbelor de la sectia de intretinere.
Curba existenta. Linia unghiurilor (<) pt c existenta
(pe baza sagetilor masurate). Unghiul de directie φ este facut de tg la
curba cu aliniamentul initial Formula obt pt unghiul de directie aferent
punctului situat la mijlocul echidist pt i si i+1. < se obt in radiani
Concluzie:daca se iau in
considerare toate sagetile, atunci se obt < de directie facut de
aliniamentul final cu aliniam initial, rez < de abatere. In met aplicata la
CFR a diagr <-urilor se constr grafic linia < pt curba existenta. Ea are
pe ordonata < de directie si pe abscisa lungimea S reprezentata de marcajul
punctelor de diviziune.
Curba proiectata. Linia < de dir pt curba proiectata. Se
porneste de la definitia < de dir. In cuprinsul curbei progresive (p.c.i.,
clotoida). In calculul de retrasare se considera o variatie liniara a curburii
in raport cu arcul S. Pe arcul de cerc curbura este ct. Linia <-urilor pt curba
proiectata variaza liniar in cuprinsul arcului de cerc si parabolic in
cuprinsul curbei progresive.
Ss12Algoritmul de reconstituire a pozitiei
punctelor de diviziune pe baza sagetilor masurate
Prezenta unei sageti masurate gresit, conduce la obtinerea gresita a unui
pct de diviziune (ex 6' in loc de 6), deci se obtine alt contur poligonal.
Pentru obtinerea conturului poligonal, sagetile teebuie masurate in toate
punctele de diviziune. Pentru definirea aliniamentului: min 2 puncte de
diviziune cu sageti nule.
Cunoscute: ∆l; ..i..;.ρi...;alin
initial.
Algoritmi:
a) se duce cercul cu raza = c prin pct
i-1
b) se duce cercul cu sageata ρi
in pctul i;
c)
pctul i+1 se afla la extremitatea razei tangentei
-la masurarea sagetilor echipa este formata din 5
persoane: 2 la capatul corzii,1 masoara si noteaza sageata, 2 acoperire
Obs:
Corzile se suprapun atunci cand sunt masurate sagetile.
Ss13 Calculul riparilor de rectificare
-rectificarea intervine in cazul deform mici(locale) de pe o portiune de
linie in curba.
-riparile de rectif se urm restabilirea,refacerea sit care a existat
inainte de reproducerea deform.
- pe teren lucrarea de transpunere a
rip poarta denumirea de lucrare de ripare
- ri = riparea in "i" (pct de diviziune)
ri =?
ri*-ripare individuala → a) (φi)p=(φi)E+ri* (a)→ (φi-1)p
≈=(φi-1)E- ri*/2(b)
-Prin aplicarea unei rip indiv curba nou obtinuta are suma sag acceasi cu
suma sag initiale(in toate pctele de diviziune)
-suma sag reprez unghiul de abatere U = 4/C ∑n(φi)E
-cand avem rip indiv in mai multe puncte se aplica suprapunerea efectelor;
fircare ripare modifica la fel sag din zona de aplicare;
-la calcule de rectificare se aplica un procedeu-se dau riparile
individuale necesare;
Se calc sag proiectate,rezulatete in urma acestor rip indiv;
Dc sag obtinute sunt corespunzatoare iteratiile se opresc dc nu , se aplica
noi ripari individuale pt imbunatatirea val sag proiectate;
-astfel de iteratii se fac pana cand diferenta intre sag successive
respecta criteriul de calitate(2-3mm)
-se alege un nr par in vecinatatea rezultatului obtinut din form (a) scrisa
sub form (a)
-dc in acelasi pct de div,in urma in urma incerc se aplica mai multe ripari
indiv atunci
riparea finala va fi suma algebrica a rip indiv
-riparile date spre exteriorul curbei sunt considerate pozitive iar cela
spre interior →negative.
- ri*spre interior
(φi)p=( φi)E-ri*
(φi -1)p=( φi -1) E+
ri*/2
(φi +1)p=( φi +1) E+
ri*/2
Ss14. Etape parcurse la determinarea riparilor de
retrasare prin metoda diagramei unghiului
-metoda grafo-analitica→met diagramei unghiului,care se bazeaza pe
unghiul de directie;la randul lor unghiurile de directie se calc in functie de
sag masurate;
-nu se cunosc elem geom ale curbei (φ)
Linia unghiului pt curba existenta:
-unghiul de directie este unghiul facut de tg la curba cu aliniam initial
φi÷ i+1 = 4/C
∑( φi)E formula obt pt unghiul de
directie aferent pctului situat la mijl echidist pt i si i+1
concl: unghiul se obt in radiani;
-dc se iau in considerare toate sagetiile atunci se obt unghiul de directie
facut de alin final cu alin initial → unghiul de abatere;
-in met aplicata la CFR
a diagr a diagr unghiului se constr grafic linia unghiului pt curba existenta;
-ea are pe cordonata unghiul de directie si pe abcisa lung S reprezentata
de marcajul petelor de diviziune
Etape:
-culegerea datelor de pe teren si verificarea lor;
-constr liniei unghiului pt curba existenta(pe baza sagetilor masurate);
-alegerea liniei unghiului ptr curba proiectata(in corelatie cu linia
unghiului pt curba proiectata); cele 2 lini ale unghiului(una impusa si una
aleasa) alc diagr unghiului(suprapunerea celor 2).
-intocmirea liniei sumelor pornind de la supraf din diagr unghiului
-constr liniei de referinta;
-verif rezultatelor si transpunerea pe teren;
Riparile de retrasare rezulta ca o diferenta de evolvente
Intre aliura curbei de div si existenta aceleasi relatii ca in cazul mec
constr (diagr de incarcare T,M,N)
Obs: dupa aliura liniei unghiului se analizeaza gradul de deformabilitate
al unghiului; de asemenea se evidentiaza existenta sau lipsa curbelor
progressive.
Ss15 Notiunea de unghi de directie. Linia
unghiurilor pentru curba existenta (conspect).
Metoda diagramei ungiurilor se foloseste la calculul riparilor de
retrasare, atunci cand nu se cunosc elementele geometrice ale curbei (P).
Ungiul de directie (φ) plan Fig1: (E) sau (P); Tangenta in ,M'; aliniament initial; O orgine
arbitrar aleasa.
Calculul < de directie (φ) in functie de sagetile masurate (fi-e)
plan: Fig2
φ(i)-(i-1)= unghi facut cu latura conturului
poligonal (i)-(i-1) cu aliniamentul initial.
Fi,E = sageata masurata in punctul ,i'
Unghiul φ(i)-(i+1) este unghiul facut de dreapta care
contine latura i- i+1 a conturului poligonal cu aliniamentul initial.
Trecerea de la φ(i)-(i+1) la unghiurile de directie φ(i) : Fig3
Deoarece latura (n)-(n+1) se suprapune pe aliniamentul final, < de
abatere se poate calcula astfel: formula.....Ur=
Punctul de tangenta se afla la mijlocul distantei dintre punctele de
diviziune. Pentru reprezentarea grafica a < -urilor de directie φi se aleg scarile: pt lungini: 1:1000, pt
ordonate: 1 radian din realitate se reprezinta prin Cy centimetri pe desen.
Ordonatele se reprezinta la
mijlocul distantei. Cresterea de ordonata in linia unghiurilor este
((4/c)*fi,E). Plecand de la semnificatia cresterii de ordonata => -aliniamentele
sunt repreyentate de drepte orizontale; axa absciselor reprezinta aliniamentul
initial;-inclinarea liniei < de
directie depinde de marimea segetii, deci de marimea razei.
16. Linia unghiurilorde directie pt curba proiectata
Se porneste de la
def. unghiului de directie: dS=ρ*dφà dφ=ds/ρ=dS/R*s/l1
=> φ=∫SdS/Rl1=.
Concluzie: in cuprinsul curbei
progressive(p.c.i, clotoida) in calc de retrasare se considera o variatieliniara a curburii in raport cu arcul S. Pe
arcul de cerc curbura este constanta. Linia unghiului pt curba precedata
variaza liniar in cuprinsul arcului de cerc si parabolic in cuprinsul curbei
progressive.
Etape aplicate la
calc riparilor la retrasare prin met diagr unghiurilor:
-culegerea
datelor de p teren si verificarea lor
-constr lniei
unghiurilor pt curba existenta(pe baza sagatilor masurate)
-alegerea liniei
unghiurilor pt curba proiectata,(in icorelatie cu linia unghiurilor pt curba
proiectata); cele 2 linii ale unghiurilor(una impusa si una aleasa) ale diagr
unghiurilor(suprapunerea celor 2)
-intocmirea
liniei sumelor pornind de la supraf din diagr unghiurilor
-constr liniei de
referinta
-verif
rezultatelor si transpunerea pe teren.
17.Relatia pt calculul
riparilor de retrasare.Semnificatia geometrica a riparii.
Se csriu
relatiile pt toate pctele din relatiile anterioare∆ri=ri+1-ri ,
∆ri-1=ri-ri-1,∆ri-2=ri-1-ri-2,
∆ri-3=ri-2-ri-3,
se aduca ri+1=Σ∆ric~=2∆l
se utilizeaza
analiza matematica
ds= Σd φ=> ∆ri=∆l[4/c*Σ(fi)p-(fi)e]
ri+1= Σ∆l[4/c* Σ(fip-fie)]
ri+1=2ΣΣ(fip-fie)
concluzie:- la
aceasta relatie se ajunge daca se intrerpreteaza rel a,b,c de la calculul
riparilor de rectificare
-rel de legatura
intre sag masurate ripari si sag proiectate se foloseste la verificarea
proiectelor de retrasare
-diagr sag
proiectate obtinute cu aceasta rel rel reprezentate graphic au aliura, forma
care corespunde diagramei sagetilor teoretice pt o curba proiectata fara
deformatii
-prima relatie
obtinuta se foloseste la calculul riparilor de retrasare prin metoda diagramei
unghiurilor(aplicata la CFR).
18.Semnificatia unei cresteri de odonata in linia
unghiurilor.Construirea liniei sumelor.
Linia sumelor::
reprezinta riparile la scara. Se obtine prin insumarea dif de ordonata din
diagrama unghiurilor. Linia sumelor reptrezinta forma grafica a relatiei pentru
calculul riparilor. Ordonatele liniei sumelor se noteaza cu r si nu cu . pentru
ca sunt reprezentate la scara. De regula , deoarece linia P din dagrama U s-a
ales aproximativ la fel incat suprafata ωi sa se compenseze, linia sumelor nu se inchide.
Nu se revine pe
diametrul final.
Solutie: in acest
caz exista 2 solutii:
- se reia intreg
procesul de calcul al riparilor de la inceput(duce la un volum mare de lucru).
-utilizarea
liniei de referinta -se introduc aproximatii suplimentare si anume se pastreaza
pozitia punctelor principale obtinute in incercarea anterioara
Punctul
principal-punctul unde se schimba racordarea curbei. Utilizarea liniei de
referinta apare necesara atunci cand riparile in puncetle de directiune pe
parcurs nu sunt convenabile(ripari prea mari in dreptul unui pct).
19.Conditii cerute
solutiilor de curbe proiectate .* Conditia de ripare
finala rn+1=0àΣωi=0 sau ΣΣ(fi,p-fi,e)=0
* Conditia de
pastrare a unghiului de abatere Ut=φ(n)-(n-1),p=φ(n)-(n+1),e
* Punerea
problemei de alegere a solutiei(P)- linia unghiurilor(E) este unica -exista o
infinitate de solutii posibile de curbe (P).-riparile se obtin prin insumare
grafica.
* Conditii de
baza la alegerea lui (P):- aliniament initial comun
- acelasi unghi
de abatere (Ut)e+(Ut)pà
- ripare nula in
punctul nàrevenirepe
aliniamentul final
rn=0àsuprafetele ωi se compenseaza
* Alte conditii
la alegerea curbei (P)in diagrama(U)à conditii tehnice si conditii de opimizare
>>conditii tehnice -- viteza maxima
Vmax, raza minima, lungimea minima a arcului de cerc,lungimea minima a curbei
progressive-- elemente de
gabarit:restrictii la marimea riparilor, dezvoltarea curbei p aliniamentele
extreme--pastrarea rosturilor sau
pastrarea temperaturii de fixare.
>> conditii de optimizare - lungimea
curbei proiectata (Lp) sa fie egala cu lungimea curbei existente(Le), Lp=Le,
daca Σri=0- in acest caz se pastreaza tempratura
de fixre(cale sudata) si se pastreaza rosturile(la calea cu joante). -
obtinerea riparilor mici=lucrul mecanicla executia lucrarilor de ripare este
minim. Σ|ri|= minim, Σri2=minim.
20.Stabilirea sensului riparilor.
Sensul riparilor
rezulta din analiza concordantei dintre pozitia curbelor (E) si (P) in plan din
zonele de inceput ale curbelor; diagrama(U) si diagrama (S). Sensul in diagram
(U) se allege arbitrar iar sensul din diagrama(S) =>rezulta:(+)inseamna ripari spre interiorul curbei si(-)
inseamna ripari spre exteriorul curbei.
Se stabileste pe
zona de incepere a curbei corectiile care exista intre pozitia plan , situatie
in diagrama unghiurilor , situatie in diagrama sumelor.
Observatie:- de
regula riparile spre exteriorul curbei sunt nota pozitiei.
- riparile de la dreapta
sensului de crestere a kilometrajului.
-riparile de la stanga
sansului de crestere a kilometrajului
Sensul ales
pentru ripari este la latitudinea proiectantului.
Curbele se
caracterizeaza si prin abaterea lor.
Sensul + in
diagrama sumelor reprezentat spre interiorul curbei existente (ne intoarcem la
rerezentarea planului de situtie)
In dreapta semnul
- in diagrama sumelor reprezinta ripari spre interiorul curbei existente.
Explicitare
solutii de baza- pot fi exprimate pornind de la diagrama sagatilor.-acelasi unghi se reflecta prin suprafata
diagramei sagetilor pentru curba existenta S1=S2. -conditia de ripare inala
nula conduce la acele 2 suprafete din diagramele de sageti cu acelasi punct de
greutate.
21.Linia de referinta in cazul pastrarii razei
curbei proiectate alese in prima incercare.
- rie-p1-ripare
de trecere e la (E) la(P1)
- rip1-p2-ripare
de trecere de la (P1) la P2)
- rie-p2- ripare
de trecere de la (E) la (P2)
-riep2=riep1 + rip1-p2
Ripare
cautata=ripare din prima incercare+ripare intre 2 curbe calculate
Avantaj: se
folosesc riparile obtinute in prima incercare
Dezavantaj: se
introduce aproximatii in plus, care impugn verificarea posobilitatii de
folosire a liniei de referinta.
Aproximare:
pozitia puncetelor la (P1) este aceeasi ca la (P1)
Pastrarea
razei:cazul Rp1=Rp2
Cazul Rp2=Rp1
serveste la eliminarea neinchiderii finale.
Este numit
translatia liniei proiectului - se porneste de la legatura intre diagrama(U)
ssi diagrama (S)
VL-variatie
liniareaVP-variatie parabolica
Forma diagramei
sagetilor rezulta pornind de la semnificatia unei cresteri de ordonata din
linia unghiurilor.
*** (P1) joca rol
de curba existenta(E) si (P2)joaca ro de curba
proiectata(P)
curba liniei
sumelor estedependenta de forma
diferentelorde ordonata din linia
unghiurilor
linia sumelor se
obtine cu neinchidere finala pt ca in doiagrama unghiurilor(U) diferentele de
ordonata su acelasi sens
neinchiderea
liniei de referinta se va lua egala cu neinchiderea obtinuta in prima incercare
in linia sumelor
diagrama
sagetilor are forma care se deducedin
linia unghiurilor pt curbele analizate P1 si P2
diagrama
sagetilor proiectate va reprezenta abateri intre sagetisuccessive
pt a calcula
salturile se reprezinta media sagetilor constante pe cerc si variatiile liniare
in cuprinsul curbelor progressive.
22.Linia de referinta in cazul modificarii razei
curbei proiectate alese in prima incercare.
Cazul Rp2=/=Rp1
serveste la obtinerea riparilor convenabile pe parcursul curbei.
Cazul Rp2=Rp1
serveste la eliminarea neinchiderii finale
Variatiile de
curbura in punctele principale se datoreaza pastrarii pozitiilor punctelor
principale care au fost obtinute in solutia P1.
Verificare:
variatia de curbura sa fie sub 5%.
MCR-mijlocul
curbei progressive
zona CDàparabola cu ax vertical
zona EFàparabola cu ax vertical
zona DEàvariatie liniara
AR,RC,CR,RA-puncte principale pentru sol P1
***rotirea liniei
proiectului (pe zona arc de cerc)
Se aplica
aceleasi rationamente ca in cazul anterior.
:::: curba liniei
sumelor estedependenta de forma
diferentelorde ordonata din linia
unghiurilor
linia sumelor se
obtine cu neinchidere finala pt ca in doiagrama unghiurilor(U) diferentele de
ordonata su acelasi sens
neinchiderea
liniei de referinta se va lua egala cu neinchiderea obtinuta in prima incercare
in linia sumelor
diagrama
sagetilor are forma care se deducedin
linia unghiurilor pt curbele analizate P1 si P2
diagrama
sagetilor proiectate va reprezenta abateri intre sagetisuccessive
pt a calcula
salturile se reprezinta media sagetilor constante pe cerc si variatiile liniare
in cuprinsul curbelor progressive.
25.Masa arcuita si masa nearcuita la
vehicule.simetria elastica la vehicule.
Se mai folosesc
si denumirile de masa suspendata si masa nesuspendata
1.cutia
vehiculului 2.roata 3.osia przisa 4.planul de rulare 5.suspensia vehiculului
I-partea arcuita II-partea nearcuita
NU exista vehicul
fara suspensie, suspendarea este deformabila cu calitati elastice si de
amortizare
Nu exista
suspensie fara elemente de amortizare(pt evitarea fen de rezonanta)
Prezenta
suspensiei oblige ca in orice process de ciocnire sa intre numai masa mai
redusa aflata sub suspensie
Masa arcuita
trebuie sa fie cat mai mica
Osiile se
realizeaza cu gol la interior-sectiune tubulara
Prezenta
suspensiei regleaza frecventa oscilatiilorresimtite la nivelul cutiei.
Ne=/=0Ne>0Ae-punct de sprijin.aci se face un desen
Oscilatia
efectiva de masa nesuspendata si cadru sina traversa pe cle sunt aceleasi
In planul caii
aceste oscilatii pot fi diferite dinn cauza "jocului"
Neregularitatile
de la cale cu frecventele cauzate de ele se regasesc sila masa nesuspendata
Prin suspensie se
asigura o frecventa proprie la nivelul cutiei , in jur de 1 Hz.
Simetria elastica
la vehicule
DEFun vehicul de cale ferata respecta principiul
simetriei elastice daca atunci cand este oprit (V=0) in aliniamnet si palier
are platforma cutiei orizontala.
1.planul de
rulare 2.roata 3.fusul de osie 4. suspensie 5. cutia vehiculului6. tampoane
Bo-baza
rigidaCG-centru de greutate al
cutiei
- ρsi-rigiditatea suspensiei(i)
-ρsi reprez modulul acelei
forte care provoaca o tasare unitara
-cutia
se considera rezemata in punctele A si B.
|A|(a+b)=|Gs|*bà |A|=|Gs|*b/(a+b)
|B|(a+b)= |Gs|*aà|B|=|Gs|*a/(a+b)
Notam tasarea
suspensiei cu yiy1=|A|/ρs2y2=|B|/ρs2
Principiulsimetriei elastice y1=y2àb/ρs2=a/ρs2
|A|/ρs1=|B|/ρs2à|Gs|*b/(a+b)ρs1= |Gs|*b/(a+b)ρs2
Atat
greutatea proprie a cutiei cat si incarcatura din cutie este in corelatie cu
rigiditatile suspensiei
Daca
suspensiile sunt identice=> CG sa fie la mijlocul cutiei
Daca
se reprezinta principiul simetriei se evita descrierea vehivculelor prin
incalecarea tampoanelor.
Incarcatura
pe vehivul se centreaza pe platforma si se asigura in aceasta pozitie pt a nu
se deplasa in timpul transportului.
7.crestetul buzei
bandajului 8.fata ext a osiei 9. fata interioara a osiei
10.fata active a
buzei bandajului 11. incastrare 12.suprafata de rulare a bandajului.
Buzele bandajului
sunt pe partea dinspre interiorul caii.
Rotile datorita
incastrarilor executa acelasi nr de invartituri.
Exista elemente
dimensionale de baza ala osiei montata
D-diametrul
nominal de rulare1420,
1360....70mmvalori nominale
1360+2*70=1500
mm-reprezinta distanta(departarea) nominala intre cercurile nominale de rulare
In cazul
realizarii caii de rulare cu sine tip 49 distanta dintre axele de simetrie ale
sinelor este tot 1500mm
49 reprezinta
masa sinei/ml
In timpul
circulatiei bandajele se uzeaza drept urmare diametrul nominal de rulare isi
schimba valoarea.se reduce.Drept
urmare pucntul A10 isi schimba pozitia sub circulatie datorita uzurilor.Prin punctual A10 al celor 2 roti trece planul de calcul al osiei.
Planul de calcul.
este situat la sub 10 mm sub diametrul nominal de rulare. In acest plan de
calcul se da osia de rulare. Exista un plan de calcul si pt calea de rulare. Planul de calcul peste cale la 14 mm sub
planul comun la cela 2 sine.
In punctul A10
are loc contractul osiei montate in pozitie radiala cu sina(poszitie radiala
este de fapt pozitia normal ape sina). Pentru osia in pozitie de atac punctual de contact se afla sub planul de
calcul al osiei.Α-unghi de atac.
Definitie-
unghiul facut de directia de mers a osiei cu tangenta in punctual de contact la
fata active a firului de sina este unghiul de atac α. Valoarea maxima a unghiului de atac pe linii cu ecartament normal 1435 mm
este de 2* pe linii inguste este maxim 3*
Unghiul de atac
nu poate fi oricat de mare datorita bazei rigide Bo(distanta intre osiile care
raman paralele intre ele)
A10 corespunde
unghiului de atac α=0(osia in pozitie normala) Prin absurd la
un unghi de atac α=90*punctual de contact pe buza ajunge in
dreptul crestetului buzei este in dreptul crestetului punctual de contact.
In regim normal
de functionare RNF punctual A10 nu poate cobori sub un alt punct characteristic
denumit A20.
27.Dimensiuni
principalela osia montanta.cota qR
DESEN D=diametrul nominal de rulare.
1500=distanta
nominala intre cercurile nominale de rulare.
In cazul
realizarii caii de rulare cu sine tip 49 distanta dintre axele de simetrie ale
sinelor este1500mm;49=masa sinei /ml.
In timpul
circulatiei bandajele se uzeaza deci diametrul nominal de rulare isi schimba
valoarea(se reduce).DESEN
Drept uramre
punctul A10 isi schimba pozitia sub circulatie datorita uzurilor.
Prin punctul A10
al celor 2 roti trece planul de calcul al osiei care este situat sub 10mm sub
aliniamentul nominal de rulare.
In acest plan de
calcul se da lungimea osiei de rulare.
Exista un plan de
calc si pt calea de rulare.
Planul de calcul
peste cale e situat la 14mm sub planul tangent comun la cele 2 sine.
In punctul A10
are loc contactul osiei montat in pozitie radiala cu sina
Pentru osia in
pozitie de atac punctul de contact se afla sub planul de calcul al osiei.
DESEN α=unghi de
atac.
Def:ungiul facut
de directia de mers a osiei cu tg in punctul de contact la fata activa a
firului de sina este unghiul de atac.
Val maxima a
acestuia pe linii cu ecartament normal e 20 iar pt linii inguste30.
Acesta un poate
fi oricat de mae datorita bazei rigide B0
A10 corespunde
unghiului de atac α=0.
In regim normal
de functionare(RNF) A10 un poate cobora sub un alt pt caracteristic A20
Cota qR=
distanta intre punctele A10 si A20 pe orizontala.
Punctul de
contact intre buza si sina un trebuie sa coboare sub A20 deoarece tg face un
ungí foarte mic cu orizontala(sub 400) permitand buzei bandajului sa
se urce pe fata activa a sinei.DESEN
Pozitia pt A20
este fixa fata de punctul normal de bandaj deoarece nu exista uzuri in zona
crestetului buzei.
Verificarea se
face prin masurarea cotei qR>=6.5
Bandajele rotilor
pot fi:conice sau cu profile de uzura.
In cazul
bandajului conic intre bandaj si sina exista intotdeauna punctul de contact Ae.
Intre suprafata de rulare a bandajului si suprafata de rulare a sinei poate
exista punctul de contact Aa.DESEN
La bandaje conice
exista contact cu buza bandajului si sina in punctul Aa.
La profilele de
uzura nu exista decat punctul de contact ae(nu exista cuntact nici
in curba intre buza si sina). Drept urmare buza bandajului nu se uzeaza pe fata
activa.
Profilele de
uzura sunt considerate de perspectiva.
28.Arcul cu
foi.Suspensia primara alcatuita din arcul cu foi.
DESEN:1-foaia de arc;2-legatura de arc;3-pana;4proeminenta
DESEN:1arcul propriu-zis;2-legatura de arc;3articulatia;f-sageata
Exista o curba
caracteristica "forta-sageti" care caracterizeaza comportarea arcului cu foi
sub incarcare. GRAFIC
La incarcarea
arcului cu foi,la cresterea fortei p, intre foile de
arc se nasc forte de frecare de alunecare(exista deplasari relative intre foile
de arc).
Intre foile de
arc exista forte de frecare de alunecare.
In pt A incepe
descarcarea.
Intre A si B are
loc anularea fortelor de frecare aparute anterior la incarcare.
Pe zona BC are
loc mobilizarea fortelor de frecare de alunecare de sens opus.
Cl:arcul cu foi
are atat calitati elastice cat si calitati de amortizare.
Urmare:arcul cu
foi poate reprezenta singur o suspensie.
DESEN-suspensie
primara
1-tampon;2-sasiu;3-consola
verticala;4incastrare;5-inele de suspensie;6 articulatii;
7-arc cu
foi;8-legatura de arc;9cutia de osie;10- fusul de osie;11-furci de osie;
NSS-nivel
superior al caii
O greut care
incarca platf in RNF parcurge drumul:2-3-6-5-6-7-8-9-10-fus osie-roata-sina
Daca nu e in
RNF:2-12-8-9-10-roata-sina
Distanta B0
intre osiile paralele este mentionata prin prezenta furcilor de osie care
ghideaza cutia de osie pe verticala
5 sunt
intotdeauna solicitate la ef axiale de intindere.
29.Arcuri
elicoidale si amortizare.Suspensia primara si centrala alcatuita din arcuri
elicoidale si amortizare.
Poate fi simplu
sau dublu.Este realizat din otel.DESEN
Curba
caracteristica a arcului elicoidal simplu :GRAFIC
Curba
caracteristica a arcului elicoidal dublu :GRAFIC
Amortizare cu
frecare uscata:DESEN 1-cutie cilindrica;2,3-articulatie;4-tije;5arc; a,b,c
elemente trapezoidale
Initial resortul
5 e comprimat iar tija de 4 e supusa la intindere. Sunt 3 elem b cu rosturi
intre ele. Initial un astfel de elem b este presat pe peretele interior al
cilindrului.
Cand exista
tendinta de modificare a distantei dintre articulatii se naste o frecare in
care intra cilindrul 1 si elementii b.Astfel se realizeaza amortizare
DESEN:1-lonjeroni
de boghin;2-console verticale;3-incastrari;4-foaie de arc;
5-cutia de
osie;6-arcuri elicoidale;7-amortizare;8-articulatie;9-roata;10-fus de osie;
Cu cat
intensitatea zilnica a traficului trenurilor de marfa este mai mare cu atat
excesul admis este mai mic, astfel protejandu-se firul interior de sina.
Daca Valoarea
pentru insuficienta de suprainaltare maxima este strans legata de valoarea
acceleratiei necompensate maxime(ori se limiteaza acc necompens spre ext,ori se
limiteaza insuficienta maxima admisa).
Pt trenul oprit
in curba se limiteaza acc max in int curbei,ori se limiteaza excesul maxim.
In acest caz neobisnuit
excesul maxim admis este de 150mm.Emax=11.8*V2min/R-150.
In statii,pe
linia directa,cand exista curbe, se tine seama ca unele trenuri trec fara
oprire prin statie iar altele opresc.In aceasta situatie pe linia directe
suprainaltarea efectiva se alege inferioara celei de
linie curenta.
Sub 33. Viteze
maxime in curba si pe aparate de cale.
In curba viteza
maxima este impusa de faptul ca acceleratia necompensata exista.
Efectul fortei
centrifuge nu e compensate in totalitate.
ACCELERATIA
NECOMPENSATA LA C.F.R
γ<=0.65m/s2
Exista si acc.
Necompensata dirijata spre centrul curbei la viteze reduse chiar si la trenul
oprit
La viteze mari
acc necompensata e dirijata sper exteriorul curbei, spre partea opusa
centrului.
Exita traffic
mixt at cand pe acceasi linie circula si trenuri de calatori si trenuri de
marfa.
Exista linii cu
trefic separate pt trenuri de calatori de viteze mari.
Trenurile circula
in cazul traficului mixt cu diferite viteze.
Aceasta viteze
difera de viteza de echilibru. De regula trenuril de marfa circula cu viteze
mai mici decat viteza de echilibru incarcand excesiv firul interior de sina.
Unele trenuri,
cele de marfa circula cu exces de suprainaltare "E" iar trenurile de calatori
circula de regula culipsa de suprainaltare.
E=exces
E=h-11.8*V2min/R
suprainaltare
teoretica pt viteza minima
h=suprainaltare
efectiva [mm]
Excesul maxim
admis pt trenurile de marfa e cuprins intre 50-70mm.
Cu cat
intensitate traficului zilnic al trenurilor de marfa este mai mare cu atat excesul
admis este mai mic
Daca intensitate
e mai mare inseamna ca reducand excesul se protejaza firul interior de sina.
I= lipsa de
suprainaltare(insuficienta de suprainaltare). I=11.8V2max/R-h
h= suprainaltarea efectiva
suprainaltarea teroretica pt Vmax.
(I)< 70mm
Concluzie:
In cazul in care γ=0 => Ief=Eef=0
La acea viteza
trenul circula cu viteza de echilibru
I=11.8*V2echilibru/R
Vitea plafon (in
curbe)
Se determina in 2
conditii
-curba este
prevazuta cu suprainaltare maxima de 150mm
hmax=150mm (suprainaltare efectiva)
-prin curba
specificatra se circula cu insuficienta maxima I=70mm
I=11.8V2max/R-h;Imax=11.8*Vmax2/R-h;
Imax=70mm;
hmax=150 mm rezulta Vmax=sqrt(Imax+hmax)*R/11.8
Vplatf=k*sqrt(r)
Vplatf
tine seama de limita impusa de excesul maxim de suprainaltare
Viteza maxima pt
traffic mixt
I=11.8V2max/R-h
E=h-11.8*V2min/R
I+h=11.8*V2min/R
Prin impartire:
(I+h)/(h-E)=(Vmax/Vmin)2
sau Vmax=Vmin*sqrt((I+h)/(h-E))
34.Inscrierea
bazei rigide in curba. Supralargirea caii
Se masoara in
planul de calcul situate la 14mm sub planul de rulare.
S - supralargirea
caii
Lungime nominala
in currba (fara abateri) = 1435mm + s (supralargirea caii)
Supralargirea
caii in curba e necesara pt a evita intepenirea bazei rigide deoarece
vehiculele sunt de diferite tipuri (cu diferita baza rigida).
Trebuie evitata intepenirea bazei rigide celei
mai lungi intalnite in expluatare.
Inscrierea este
importanta at cand nu exista joc intre baza rigida si firele de sina.
B-baza rigida 1,2,3,4- bandajele rotilor
Aa1,Aa2..-p-ctele de
contact intre buzele bandajelor si fetelor active al sinelor
Punctele de
contact sunt departate fata de axe, distantele bai-(brat de aplicare) se
masoara in lungul
sensului de mers a bazei rigide.
In practica nici
pt baza rigida cea mai lunga nu trebuie admisa insciera intepenita
deoarece sunt
necesare locomotive foarte puternice si apar uzuri mari la roti si la sine.
Pt baza rigida
cea mai lunga se admite doar situatia cu joc min=3mm indreptul fiecarei osii.
Jocul de 3 mm
trebuie asigurat at cand exista abateri limita admise atat la cale cat si
la osiile vagoanelor.In aliniament jocul min
este de 6 mm.
Supralargirea
caii in curba se alege a.i. se se asigure inscriere optima pt.cea mai
raspandita baza
rigida existent ape retea.
INSCRIEREA OPTIMA
Este at. Cand
uzurile la sina si roti sunt minime.
Practic se
considera ca inscrierea optima este at. Cand aria di spate a bazei rigide
La CFR
sprainaltare se realizeaza prin ridicarea firului exterior din sina.Pierderea
suprainaltarii in zona arc de cercse
relizeaza incuprisul curbei progersive.
Aceasta deoarece
in orice punct al curbei progressive poate fi scrisa relatia :
h= 11,8*V2/ρ
h= suprainaltarea
efectiva
r=raza de curbura
V=viteza de echi;libru
Unde avem in plan
curbura trebuie sa exise in profilul in lung sprainaltarea
Conditiile pe
care trebuie sa le supotre suprainaltarea efectiva sunt reprezentate in
graficul "h- curbura"
In cazul liniilor
de tremvai sau de metrou unde exista o viteza practica unica pt toate
vehiculele suprainaltzre se determina astfel:
Curbele apropiate
intre ele pe care se circula cu aceeasi vit maxiam alcatuieste o grupare de
curbe:
a<=100ma=aliniamnet intermediar
PS= "grupare de
curbe"
In acest caz se
alege raza minima din grupare si se det suprainaltzarea efectiva pt ea.
SUB35 ECUATIA
CURBEI PROGRESIVE
DEDUCEREA ECUATIE
Daca, pornind de
la ec clotoidei se considera ca: a) pt intervalul inchis [0,L] se acepta x=s;
b) se are in vedere numai primul termen din ec de definitie a clotoidei, at se
obtine curba progresiva avand ec:
In care R: raza
cercului de pe trasesul definitive
X0 priectia
curbei progressive pe aliniamentul initial.
Sist rectangular
de axe de coordinate are originea in in punctual principal AR.
Pt aceasta curba
progresiva: -in punctual AR, ordonata (y(x))x=0, derivate (y'(x))x=0 si curba
(y''(x)/[1+(y'(x))] sunt nule. Cu alte cuvinte curba progresiva porneste de pe
aliniamentul initial din pct AR, e tangenta la acel alinimanet iar raza de
curbura in acest pct este infinita.
Se poate constat
ca: in punctual principal RC- ca punct apartinad curbei progressive, curba
obtinuta e diferita de curbura (1/R), aferenta arcului de crec. Raportul curburilor
(1/R) si (1/Rrc)) este egal cu:
Pt eliminarea
aceste variatii de cubura s-a ales ec curbei progressive imbunatatite de forma
:
In care A e o ct,
crae urmeaza a fid et din conditaia ca, in sfarsitul curbei progressive
respective, san u mai existe variatie de curbura.
Din rezolvarea ec
se poate obtine valoarea constantei A, pt valori x0 si R cunoscute.
Pt celelalte
curbe din grupare se aplica principiul Rh= ct
SUB37. Conditii
cerute curbelor progresive. Elemente necesare trasarii curbei progresive.
C=curbura
Clotoida si
PCI-satisfac primele 3 conditii
PC(obisnuita)-primele
2 conditii
TGV-5 conditii
In cuprinsul
curbei progressive se impune ca viteza de ridicare a rotii care circula pe
rampa firului exterior san u depaseasca anumite limite
Variatia
unghiului deinclinare a planului de rulare in cuprinsul curbei progressive.
Elemente necesare
trasarii curbei progresive
Pastarea razei
Pastrarea
centrului
-pozitia
punctului principal AR fata de piciorul perpendiculare coborate din centrul
cercului
-retragera notat
cu m - care reprez dist intre aliniamnet si cercul definitive
-distanta de la
varful de unghi V pana la piciorul perpendicularei coborate din centrul
cercului
- lungimea L a
curbei progressive
30.DESEN:
Cele 2 acc(ac
si g) se inlocuiesc cu un system echivalent de acc:o acc perpendicular ape
planul de rulare si o acc paralela cu pl de rulare "γn".
Aceste acc
actioneaza in centrul de greutate.
Acc "γn" s.n. acc necompensata.
γn=acosφ0-gsin φ0
pt φ0-mic rezulta cos=1 si sin=h/2e e=suprainalt;
e=departare
dintre pt de pe suprafetele de rulare ale celor 2 sine,puncte apartinand axelor
de simetrie ale acestor sine.
La sinele de
tip 49 si largirea nominala a caii-1435 2e=1500mm γn=....
Pt R si V date
rezulta h pt care γn se anuleaza.
Pt R si h date
exista o viteza V0 pt careγn se anuleaza
si sn viteza de echilibru.
Pt g=9.81 si
2e=1500,din conditia γn=0 rezulta V02/(3.62)-2gh/2e=0
rezulta V0=0.293sqrt(R0*h)km/h
La vit de echil
firele de sina sunt egal incarcate, respectiv au aceleasi uzuri verticale.Nu
toate veh circul insa cu vit de echil si apare o forta necompensata. Fn=m*
γn=(G/g)* γn
Suprainaltarea
teoretica este acea suprainaltare la care firele de sina sunt egal
incarcate,respectiv egal uzate, pe suprafata de rulare.Are loc cand: (γn)s=0rez form1
Aceasta
suprainalt se not ht si pt 2e=1500 si g=9.81 ht=11.8V2/R
Pt veh care
circula cu Vmax e insuf de suprainalt iar care circ cu Vmin un exces.
Intre acc
necompensata si insuficienta de suprainaltaree rel:-consp
In reglementarile
actuale acc necompens e limitata la 0.65m/s2
31s=coef de
suplete sau coef de inclinare a cutiei.s=1/(A-1) ;A=ρs(2b)2/(4Qshc)
Cu rel lui sin
φ0 pt acc necompens (γn)s
rez form.
Pt partea
nearcuita acc necompens (γn)ns2 form
s depinde in
primul rand de rigiditatea suspensiei form
s este limitat.La
vag de calatori e max 0.4.La veh cu pantograph 0.25.
Aceasta lim e
impusa de conditia de a se asigura alimentarea cu energie electrica de la linia
de contact.
Cu cat ρs e mai mic cu atat coeficientul de suplete este mai mare.
Document Info
Accesari:
5959
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
