Capitolul I

LUCRARI EXECUTATE PE MASINI DE GAURIT

Operatiile care se executa cu ajutorul masinilor de gaurit sunt: gaurirea, largirea, adancirea, alezarea si filetarea.

La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse( precizia dimensiunii, pozitia relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost cat mai redus. Realizarea acestor conditii depind de:

-         alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;

-         alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;

-         calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;

-         starea masinii - unelte;

-         organizarea locului de lucru.

I.1. OPERATIA DE GAURIRE

Gaurirea prin aschiere este operatia prin care se realizeaza in piesele de prelucrat gauri patrunse sau infundate, cu ajutorul masinilor-unelte si al sculelor aschietoare (burghie de gaurit, adancitori, cutite de strung).

Gaurirea executata cu ajutorul burghielor se numeste si burghiere.

Burghierea se efectueaza, in general, mecanic, la masini de gaurit, strunguri, masini de frezat, masini de gaurit si alezat si uneori, manual, cu ajutorul masinii de gaurit, de mana, a vrilei sau a coarbei.

Daca operatia de burghiere se executa la masinile de gaurit (cu c 636j98g oloana, radiale, de masa, etc.), piesa de prelucrat ramane imobila si burghiul executa miscarea principala de rotatie, precum si miscarea secundara de avans, rectilinie.

Gaurile in piese mici se pot executa la masinile de gaurit sau la strunguri. Piesele de dimensiuni mari, din cauza greutatii si a gabaritelor mari, daca nu sunt legate de operatii de strunjire, se gauresc in mod obisnuit la masinile de gaurit radiale.

Pentru executarea gaurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru de cel mult 5), se folosesc urmatoarele metode de lucru, dupa gradul de precizie cu care trebuie executate:

·                   Gaurirea cu trasarea prealabila a gaurilor; acest procedeu se utilizeaza, de obicei, la piesele executate in numar mic.

·                   Gaurirea cu ajutorul sabloanelor sau dispozitivelor de gaurit pentru ghidarea burghielor, asigurand astfel pozitia axei gaurilor; aceasta metoda se foloseste la prelucrarea pieselor in serie la masinile de gaurit.

·                   Gaurirea folosind masurarea prin coordonate; acest procedeu se utilizeaza la prelucrarea cu mare precizie a distantelor dintre axele gaurilor. Operatia se executa de obicei la masinile de gaurit prin coordonate, prevazute cu dispozitive de masurare a lungimilor si a unghiurilor.

·                   Gaurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect autocentrarea burghiului, impiedicand astfel devierea axei gaurii.

Daca o gaura trebuie sa fie coaxiala  cu suprafata cilindrica exterioara, se executa mai intai gaura si apoi se strunjeste suprafata exterioara.

Din cauza rezistentei si a rigiditatii mici la torsiune si incovoiere a burghielor, precum si pentru obtinerea unei precizii de prelucrare mai ridicate a gaurilor, se recomanda ca executarea unei gauri cu diametrul relativ mare sa se faca cu cel putin doua burghie; cu primul burghiu se prelucreaza o gaura cu diametrul mai mic (aproximativ 0,5- 0,7 din diametrul necesar), iar cu al doilea burghiu se executa gaura la diametrul cerut.

Deseori, operatiile de burghiere sunt urmate de operatii de adancire, tesire, alezare, strunjire sau filetare.

Pentru a preintampina incalzirea burghiului si decalirea lui, in timpul gaurii se face o racire intensa cu un jet de emulsie.

La executarea gaurilor mai adanci si care comporta si o precizie mai mare  trebuie luate masuri pentru evitarea devierii burghiului. Cauzele devierii pot fi multiple: rigiditatea insuficienta a burghiului, ascutirea neegala a celor doua muchii de aschiere ale burghiului, tocirea inegala a celor doua muchii, existenta jocurilor in lagarele arborelui principal, aderente neuniforme ale aschiilor pe taisurile principale si auxiliare ale burghiului, influenta inceputului operatiei de gaurire cand aschierea se efectueaza numai cu taisul transversal, fixare necorespunzatoare a piesei si a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei gauriri ingrijite se obtine o deviere la axa de rotatie a burghiului de cel putin 1: 1000 din lungimea gaurii iar in cazurile de prelucrari neingrijite, de 10 ori mai mari si chiar mai mult.

Pentru a evita devierea burghiului se iau urmatoarele masuri:

·                   se folosesc avansurile mici, iar scula se ascute cu mare atentie; in timpul lucrului se verifica uzura taisurilor si aderenta metalului pe muchii;

·                   se folosesc burghie scurte cu diametrul mare, cu varf pentru centrare sau cu varful ascutit la 90⁰ , in loc de 118-120⁰  , cat este normal.

·                   se folosesc bucsele de ghidare (fig. 1) , care se prevad cu un inel  de protectie din bronz  sau alama cu diametrul mai mare, pentru ca la

cautarea gaurii sa nu se deterioreze taisul sculei si nici muchia bucsei de  ghidare; bucsele se monteaza pe placile sau bridele dispozitivelor.

Fig. 1. Bucse de ghidare

 

 

l.2. BURGHIE. CLASIFICAREA BURGHIELOR

Burghiele sunt scule aschietoare, utilizate de obicei pentru gaurirea unui material si, uneori, pentru largirea gaurilor.

 Dupa scopul utilizarii si forma constructiva, se  deosebesc mai multe tipuri de burghie, (anexa.1) dintre care cele mai folosite sunt:

·                   burghiele late cu ghidare

·                   burghiele pentru gauri adanci

·                   burghiele elicoidale obisnuite

·                   burghiele cu placute din carburi metalice.

 

 

 

I.3. DESCRIEREA BURGHIELOR

·       BURGHIE LATE CU GHIDARE

Capatul burghiului (fig.2.a), care serveste la fixarea acestuia in arborele portscula, se numeste coada burghiului; aceasta poate fi conica sau cilindrica.

Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila (corpul) 3 a burghiului. Aceasta are forma unei tije rotunde care spre capatul (partea taietoare), burghiului capata o forma lata si este prevazuta cu doua taisuri 4 si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista o portiune de lungime l, care are o latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata. Pentru a reduce frecarea burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe intreaga lungime l, se fac tesite sub un unghi de 3-5⁰ (fig.2.b).Unghiul A=2k dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru gaurirea fontei dure, acest unghi se ia de 130⁰, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa 90⁰.

 Daca urmeaza a se prelucra cu acelasi burghiu lat materiale diferite, unghiul A se ia egal cu 116⁰-120⁰

Unghiul real d este mai mare decat 90⁰ (fig.2.c)ceea ce cauzeaza conditii grele de lucru. Pentru reducerea  acestui unghi -in cazul gauririi materialelor de duritate medie si mica - pe fata de degajare a burghiului se face o ascutire care da un unghi g pozitiv  si care usureaza conditiile de lucru.

Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu unghi de degajare si de asezare. Fetele de asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o muchie transversala 6 inclinata in raport cu fata de degajare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·        BURGHIU PENTRU GAURI ADANCI

Acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la arbori, fusuri, la tevi de tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul putand fi transmis piesei sau, mai des, burghiului. Burghiul pentru gauri adanci ( fig. 3) are un singur tais 3; partea utila 1 a burghiului se prezinta ca o tija cu sectiune semicirculara a carei suprafata laterala ghideaza foarte precis burghiul in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza cu un avans foarte mic(de 0,03-0,1 mm/rot).

 

·        BURGHIE CU CANALE DREPTE

Aceste burghie (fig.4.) se folosesc in general  la gaurirea tablelor subtiri, mai ales in cazul metalelor cu duritate mica,  cum este alama. Dupa duritatea  materialului, unghiul la varf dintre taisuri variaza intre 90⁰ si 116⁰. Pentru prelucrarea fontei  si a otelului calit, se  utilizeaza burghie cu canale drepte  prevazute cu placute din carburi metalice.

 

·       BURGHIE ELICOIDALE OBISNUITE

Dintre toate tipurile de burghie, cele mai  utilizate in prezent sunt burghiele elicoidale. Acestea se deosebesc de burghiele cu canale drepte prin forma elicoidala a canalelor. Canalele pot fi la dreapta sau la stanga, ceea ce determina denumirea burghiului "dreapta"  (fig. 5.a) sau "stanga" (fig.5.b).

Burghiele elicoidale se pot confectiona dintr-o bucata sau doua bucati sudate. In cazul din urma, partea utila se executa din otel special de scule si se sudeaza de coada confectionata din otel carbon. Canalele burghiului se pot executa prin frezare sau prin rasucirea la cald a semifabricatului.

Burghiele elicoidale pentru anumite scopuri pot fi prevazute cu placute din carburi metalice.

Burghiul se compune din partea utila -1- , din gatul -2- si coada -3- (fig. 6) ultima serveste la fixarea burghiului in arborele principal al masinii-unelte. Coada poate fi cilindrica, conica sau piramidala. Antrenorul -4- constituie partea terminala a cozii , el impiedica rotirea burghiului in arborele principal. Partea utila a burghiului este prevazuta cu doua canale elicoidale-6-, datorita carora se formeaza la partea aschietoare (varful) a burghiului -5- , doua taisuri. Canalele servesc de asemenea la eliminarea aschiilor din gaura care se executa.

l.4. ELEMENTE DE ASCHIERE LA GAURIRE

 

Elementele de aschiere in procesul de gaurire sunt urmatoarele:

·  Viteza de aschiere (v) a punctului celui mai indepartat al taisului de la axa burghiului. Daca D este diametrul burghiului , in mm, iar n- turatia , viteza de aschiere:

v =

·       Avansul s [mm/rot] reprezinta deplasarea axiala, in mm, a burghiului la o rotatie, iar avansul pe dinte.

S_d =

·    Grosimea de aschiere a [mm] este jumatatea distantei dintre doua pozitii succesive ale taisului dupa o rotatie, masurata perpendicular pe tais:

a =

·     Adancimea de aschiere t[mm] este distanta dintre suprafata prelucrata a gaurii si suprafata gaurii initiale. La gaurirea  din plin cu burghiul, suprafata initiala se reduce la o gaura cu diametrul egal cu zero deci:

t=

·     Latimea aschiei b [mm] este dimensiunea aschiei masurata de-a lungul muchiei taisului principala, egala cu lungimea aflata in contact a taisului:

b =

·     Sectiunea aschiei q [mm] este suprafata sectiunii transversale a stratului de metal aschiat de un tais al burghiului intr-o rotatie:

q=

Capitolul ll

MASINI DE GAURIT

ll.1. GENERALITATI

 

Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de burghiere,largire, adancire, alezare, lamare, zencuire si filetare. Aceste masini constituie circa 20%  din totalitatea masinilor-unelte aschietoare din dotarea industriei constructoare de masini. Miscarea  principala de rotatie a sculei si miscarea de avans, de translatie in lungul axei sculei, sunt executate de arborele principal.

Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o constituie diametrul maxim al gaurii, exprimat in milimetri, care se poate executa in plin cu un burghiu elicoidal, cu un regim optim de aschiere, intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60.70 daN/mm².

Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor, ca de exemplu: G 10; G 12,5; G 13 ; G 16 ; G 25 ; G 40; DC 50; DC 63; GP- 45 NC, GPR-45 NC, masini fabricate la Intreprinderea mecanica Plopeni si la Intreprinderea "Infratirea" Oradea.

Masinile de gaurit, sub aspect dimensional si ca atare al posibilitatilor de exploatare, se mai caracterizeaza : cursa maxima a arborelui principal, dimensiunile mesei, distanta intre arborele principal si montantul sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de baza sau masa masinii.

La masinile de gaurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixa, iar arborele principal cu burghiul executa miscarea principala de rotatie si miscarea secundara de avans, rectilinie.

Partile componente principale ale diferitelor masini de gaurit mecanice fixe sunt : arborele principal, masa pentru fixarea piesei de prelucrat coloana sau batiul, cutia de avansuri si cutia de viteze.

Pentru a face sa corespunda axa sculei cu axa gaurii ce trebuie executata in piesa de prelucrat, exista mai multe posibilitati. In cazul pieselor mici, se deplaseaza cu dispozitivul in care sunt prinse pe masa masinii pana cand cele doua axe corespund. Cand piesele care trebuie gaurite sunt de dimensiuni medii si sunt fixate de masa masinii, aceasta se poate deplasa in plan orizontal. Exista masini de gaurit la arborele principal vertical se poate deplasa in plan orizontal, pentru a se putea realiza prelucrarea in locul dorit.

La exploatarea masinilor de gaurit, in conditiile asigurarii preciziei impuse si a rezistentei sculei si piesei, trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incarcare energetica cat mai mare.

 

 

 

 

ll. 2. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT

Ø  Dupa modul de actionare, masinile de gaurit prin burghiere se clasifica in :

·        masini de gaurit manuale

·       masini de gaurit mecanice

Ø  Din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare, se disting urmatoarele tipuri de masini:

·        masini de gaurit de masa (de banc)

·        masini de gaurit cu montant

·        masini de gaurit cu coloana

·        masini de gaurit radiale

·        masini de gaurit multiax

·        masini de gaurit cu cap revolver

·        masini de gaurit in coordonate

·     masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri adanci)

·   masini de gaurit orizontale

·   masini de gaurit verticale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Il.3. DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT

 

Din grupa masinilor de gaurit mecanice fixe se descriu:

·       MASINA DE GAURIT DE MASA (de banc)

 

Se foloseste in ateliere mecanice, scularii sau in ateliere de intrebuintare, la gaurirea cu avans manual a pieselor mici. Uneori, aceste masini sunt prevazute si cu un dispozitiv de avans automat. Diametrul maxim al burghiului este, de obicei, la 6mm si mai rar pana la 12mm. Se fixeaza, de obicei, pe masa de lucru.

·       MASINI DE GAURIT ORIZONTALE

Sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor adanci, cu asa numitele burghie de tun, sau burghie pentru arbori principali.

La aceste masini miscarea principala este executata de catre semifabricat, burghiul avand numai avansul longitudinal.

·       MASINI DE GAURIT IN COORDONATE

Precizia cea mai mare a prelucrarii gaurilor se obtine cu ajutorul masinilor de gaurit in coordonate. Acestea se utilizeaza in special in ateliere de scularie, la confectionarea de matrite,dispozitive. La aceste masini performantele ridicate obtinute se datoresc atat rigiditatii si preciziei constructiei,cat si dispozitivelor optice de reglaj.

·       MASINI DE GAURIT VERTICALE

Este destinata executarii gaurilor din plin sau gaurilor existente. Prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit  verticale se realizeaza cu ajutorul burghielor, adancitoarelor, alezoarelor, tarozilor. Dintre aceste scule numai burghiul prelucreaza piesa din plin, celelalte scule folosesc pentru marirea diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei gaurii.

Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu coloana si cu montant.

-                    Masina de gaurit cu coloana este destinata operatiilor de gaurire la piese de greutati si dimensiuni mici si mijlocii, pana la 40 mm.

 

 

Masina de gaurit cu montant se utilizeaza la prelucrarea gaurilor cu diametrul de 25.80 mm

 

·       MASINI DE GAURIT SPECIALE

 

Masinile de gaurit speciale sunt construite pentru prelucrarea gaurilor

in anumite semifabricate. Forma masinii este in directa dependenta de configuratia semifabricatului.

 

·       MASINI DE GAURIT CU CAP REVOLVER

 

Se foloseste de obicei la prelucrarea pieselor de mare serie; in cursul unei operatii, acestea se gauresc cu mai multe burghie de diametre diferite; burghiele se fixeaza in arborii port-scula in ordinea in care trebuie executate operatiile de gaurit.

·       MASINA DE GAURIT MULTIAX

Se foloseste aproape exclusiv la fabricatia in serie a unor piese cu mai multe gauri, care pot fi executate concomitent. In acest scop, masina de gaurit este prevazuta cu unul sau mai multe batiuri pe care se monteaza cate un cap cu mai multe axe port-burghie, actionate in comun prin legaturi cardanice sau angrenaje de roti dintate.

·       MASINI DE GAURIT PENTRU EXECUTAREA GAURILOR DE CENTRARE

 

Masinile pentru executarea gaurilor de centrare sunt folosite la productia in serie, pentru executarea gaurilor de centrare la semifabricatele care se prelucreaza intre varfuri. Prin constructia lor, masinile de acest tip realizeaza prelucrarea ambelor gauri de centrare din aceeasi fixare a semifabricatului.

 

Capitolul lll

MASINI DE GAURIT RADIALE

lll.1. GENERALITATI

 

Prelucrarea gaurilor unor piese care depasesc o anumita marime nu mai este posibila la masinile de gaurit verticale din cauza imposibilitatii de fixare a acestor piese pe masa de lucru si a manipularii lor. De aceea, aceste lucrari se executa la masinile de gaurit radiale, la care arborele principal se poate deplasa intr-un anumit camp de lucru, marind posibilitatile de potrivire a sculei in raport cu piesa. Acesta este cazul prelucrarii gaurilor la table mari, constructii metalice lungi, lonjeroane de locomotive, batiuri de masini-unelte, carcase de masini cu abur, motoare diesel, constructii de nave. In afara operatiilor de gaurire , aceste masini executa operatii de adancire, alezare si filetare a gaurilor.

lll.2. PRINCIPIUL DE LUCRU AL MASINILOR DE GAURIT RADIALE

 

Principiul de lucru la executarea operatiilor de gaurire sau de prelucrare a gaurilor pe masina de gaurit radiala se caracterizeaza, ca si la masina de gaurit verticala, prin miscarea de rotatie a burghiului ca miscare principala si miscarea de avans in sens vertical a burghiului, piesa fiind fixa. Celelalte miscari de deplasare a saniei  de gaurit  sau de deplasare verticala si rotire a bratului sunt miscari de potrivire, executate manual sau prin intermediul unui motor electric separat.

 

 

lll.3. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

Masinile de gaurit radiale se prezinta in diferite variante constructive, care au insa la baza acelasi principiu de lucru. Deosebirea consta in special in modul diferit de realizare a unor miscari de potrivire.

Se cunosc mai multe tipuri de masini de gaurit radiale, si anume:

 

 

·            MASINA DE GAURIT RADIALA CU COLOANA DEPLASABILA

La aceasta masina, coloana interioara se poate deplasa longitudinal pe ghidaje practicate in placa de baza; prin aceasta  forma constructiva se mareste campul de lucru al masinii.

·             MASINA DE GAURIT RADIALA UNIVERSALA CU CAP ROTATIV

 

La aceasta masina (anexa 2) pe langa miscarile obisnuite se disting: miscarea de inclinare a saniei de gaurire cu cate 45⁰ in ambele sensuri si miscarea de rotire a bratului - 4 - fata de manson - 3 - . Datorita acestor miscari de potrivire suplimentare, masina permite prelucrarea gaurilor inclinate, orientate in diverse plane.

·            MASINA DE GAURIT RADIALA CU TRAVERSE ARTICULATE

Se caracterizeaza (anexa 3) prin largirea posibilitatilor de potrivire a burghiului in spatiu, prin intermediul onor traverse articulate - 1 - . Sania de gaurire -2-  este fixata rigid pe brat. Deplasarea pe verticala a consolei - 3 - se face pe ghidajele prismatice - 4 - ale montantului.

Aceasta masina de gaurit se utilizeaza la constructii de masini mici, mijlocii si de masini agricole.

·            MASINA DE GAURIT RADIALA CU GHIDAJE PRISMATICE

Caracteristica principala a acestei masini este deplasarea verticala a bratului pe ghidaje prismatice sau plate fixate pe coloana exterioara iar motorul electric de ridicare a bratului fixat pe brat.

·            MASINA DE GAURIT RADIALA FARA DEPLASAREA VERTICALA A BRATULUI

Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura bucata cu bratul, pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a acestuia. Caruciorul are o constructie simplificata, adaptata unui domeniu restrans de lucrari. Aceasta masina se utilizeaza in mod frecvent la constructii navale, constructii de locomotive, vagoane de cale ferata, cazane.

 

 

lll.4.DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

SI MISCARILE EXECUTATE DE ACEASTA

Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:

1.    placa de baza

2.    coloana verticala

3.    masa masinii

4.    bratul rotitor

5.    caruciorul

6.    arborele principal

7.    motorul electric

8.    surubul

9.    motorul electric

Masinile de gaurit radiale  sunt construite dintr-o placa de baza, pe care se monteaza masa masinii sau piesa de prelucrat, coloana verticala, bratul rotitor, pe care se deplaseaza caruciorul, in interiorul caruia se gasesc cutia de viteze si cutia de avansuri, arborele principal, in care se fixeaza sculele aschietoare.

Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin cutia de viteze din carucior iar miscarea de avans se obtine de la acelasi motor prin cutia de avansuri.

Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele miscari: deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea corespunzatoare piesei de prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna cu coloana pentru a ajunge in dreptul pozitiei de prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul bratului.

Bratul se deplaseaza pe verticala cu surubul, antrenat de motorul electric -9-. Caruciorul se deplaseaza de-a lungul ghidajelor bratului manual, cu un mecanism roata dintata-cremaliera. Bratul impreuna cu coloana se rotesc de obicei manual iar la unele masini cu un mecanism surub-roata melcata, antrenata de un motor electric.

Miscarea principala de aschiere, care este rotatia arborelui principal l, se obtine de la motorul , M₁ prin lantul cinematic 1-2 cutia de viteze CV-3-4-l. Diferite turatii necesare in procesul de prelucrare se obtin cu ajutorul cutiei de viteze CV. Miscarea de avans s₁ se obtine de la acelasi motor M₁ printr-o ramificare, prin lantul cinematic 5-6 cutia de avansuri CA-7-8-mecanismul pinion-cremaliera z₁-z_2. Pentru deplasarea caruciorului pe traversa se actioneaza de la roata de mana R asupra mecanismului pinion-cremaliera z₃-z₄. Coborarea si ridicarea traversei s₂ se executa cu ajutorul motorului M₂ , prin

lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana manual, dupa blocarea acestuia. 

 

 

 

III.5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII PE MASINI DE GAURIT

1.         Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda se va acoperi cu un dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de prindere a burghiului are parti proeminente se va proteja cu o aparatoare din tabla care sa poata fi ridicata sau coborata usor de pe mandrina la montarea sau demontarea sculei.

2.         Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi centrat corect si bine fixat.

3.         Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata sau prezinta crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte. Inainte de a fi montate in mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al starii tehnice, ascutirii si daca corespund materialului de gaurit si regimului de lucru stabilit.

4.         In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi prevazute cu crestaturi de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei, pentru a nu se produce sub forma de banda, generatoare de accidente.

5.         Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau burghiu la oprirea masinii.

6.         Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu dispozitive de prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea piesei cu mana.

7.         Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa masinii se va face cu dispozitive speciale.

8.         Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.

9.    La asezarea si fixarea piesei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele masuri:

-        se va curata masa si santurile ei de aschii folosind perii sau carlige din otel sau cu un jet de aer. Curatarea se face dupa oprirea masinii sau scoaterea burghiului;

fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua minute.

10.La masina de gaurit radiala, inainte de a se incepe gaurirea, se va controla daca bratul este bine fixat.

 

CAPITOLUL lV

 

IV. 1. MONTAREA SI DEMONTAREA MECANISMULUI

ROATA DINTATA - CREMALIERA

Se foloseste in special pentru transformarea miscari de rotatie in miscare rectilinie, ca de exemplu, la deplasarea saniei longitudinale a strungurilor, a mesei masinilor de rabotat, a axului principal al masinilor de gaurit la unele mecanisme de ridicat (cricuri, vinciuri ) . De obicei, la un astfel de mecanism cremaliera 1 este fixata pe batiul 2 al masini, iar roata dintata 3 , care executa o miscare de rotatie si o miscare de translatie, transmite prin intermediul axului propriu 4 si al lagarelor in care este fixata, miscarea de translatie saniei, mesei, axului, consolei, care trebuie sa fie deplasate rectiliniu. Roata dintata are dantura dreapta. Uneori, in locul rotii dintate se utilizeaza un melc.

Deoarece cremaliera se poate considera ca este o roata dintata cu raza infinita, conditiile de montaj avute in vedere la asamblarea rotilor dintate se respecta, in general, si in cazul mecanismului roata dintata - cremaliera . Se va urmari ca distanta A dintre axa rotii dintate si cremaliera sa fie constanta in tot timpul deplasarii rotii, ceea ce se realizeaza prin asigurarea paralelismului intre cremaliera si ghidajele saniei pe care se gasesc fixate lagarele axului rotii dintate. De asemenea, trebuie asigurate paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor cremalierei si perpendicularitatea dintre axa rotii si axa cremalierei.

Angrenarea corecta a rotii dintate cu dintii cremalierei depinde in mare masura de strangerea uniforma a suruburilor de fixare ale cremalierei si de inlaturarea oricaror deformatii ale suprafetei batiului pe care se fixeaza cremaliera.

Verificarea angrenarii, dupa montaj, se poate face cu comparatoare cu cadran sau prin metoda petelor de vopsea. Daca montajul este corect executat, amprentele de vopsea trebuie sa fie egale ca latime si distribuite de-a lungul intregii suprafete de lucru a dintilor.

 

IV.2. MATERIALE SI RECOMANDARI DE EXECUTIE

Cremaliera se executa in general din otel forjat, de sectiune dreptunghiulara. Dantura ei se va prelucra prin operatii de aschiere specifice. Uneori dantura de cremaliera este aplicata direct pe suprafetele plane ale pieselor masinilor si aparatelor.

Roata dintata se executa, se calculeaza si se construieste la fel ca rotile dintate obisnuite.

ANEXA 1

 

 

ANEXA 2

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 5