IV. Defecte
în exploatare ale instalatiei de frânare..10
V. Întretinerea
sistemului de frânare cu actionare
pneumatica..................13
VI. Masuri
de tehnica a securitatii muncii, prevenire si
stingere a incendiilor la lucrarile
de întretinere, reparare
si exploatare a
automobilelor..........15
Bibliografie..................17
I. Introducere
Remorca este
un vehicul fara motor destinat transportului de marfuri sau de
personae si 17317e41r tractat de un automobil.
În
functie de destinatie, remorcile pot fi:
-
remorci de uz general, destinate trensportului de marfuri;
-remorci
specializate, prevazute cu caroserii corespunzatoare
incarcaturii (cisterne pentru transportul lichidelor, remorca
pentru transportul calatorilor etc.).
În functie
de numarul de osii al remorcii si de modul de repartizare a
încarcaturii transportate întreautomobilul tractor si remorci, acestea din urma pot fi:
-
remorci cu o singura osie;
-
remorci cu doua sau mai multe osii;
-
semiremorci.
Semiremorca
este o remorca speciala, caracterizata prin faptul ca se
sprijina cu partea din fata pe autotractor, astfel încât o parte
din încarcatura si din greutatea semiremorcii este
preluata de vehiculul tractor.
Sistemul
format dintr-una sau mai multe remorci si autovehiculul tractor se
numeste autotren.
În
functie de tipul remorcilor atasate la vehiculul de tractiune,
se deosebesc urmatoarele tipuri principale de autotrenuri:
-
autotren format din autotractor si una sau mai multe remorci: în acest
caz, încarcatura este transportata atât în caroseria
autotractorului cât si în caroseria remorcii;
-
autotren format din autotractor si o semiremorca care se
sprijina cu partea din fata pe autotractor prin intermediul unui
dispozitiv de reazem si de remorcare (autotractor cu sa si
semiremorca); încarcatura in acest caz este transportata
numai în caroseria semiremorcii;
-
autotren format din autotractor si o remorca monoax; acest tip de
autotrenserveste pentru
transportul încarcaturilor de lungime mare, care se reazema atât
pe autotractor cât si pe remorca.
II. Constructia remorcilor
Remorcile cu
o singura osie (monoax) se utilizeaza cu precadere pentru
completarea capacitatii de transportat a autovehiculului tractor. De
asemenea, în functie de specializarea caroseriei, remorcile cu o
singura osie pot fi destinate transportului de persone ca
locuinta turistica (rulote), pentru a asigura mobilitatea unor
agregate de lucru (grup electrogen).
In figura 1
este reprezentata o remorca cu o singura osie, destinata
transportului de uz general a carei capacitate de încarcare variaza între
1 si 3 t. Cadrul 1 al remorcii este confectionat din profil U si
se sprijina pe axa 2 prin intermediul a doua arcuri in foi 6. Pe axa
2 sunt montate rotile cu pneuri si caroseria 3. În partea
anterioara a cadrului se gaseste montat rigid protapul 4,
prevazut cu ochiul de cuplare 7. Pentru asigurarea stabilitatii
remorcii în plan orizontal, în timpul decuplarii de vehiculul tractor,
cadrul este prevazut cu dispozitivele de sprijin 5, rabatabile în timpul
deplasarii.
Pentru transportarea materialelor lungi
ca: stâlpi, tevi, busteni etc. se folosesc remorcile cu o osie de
tipul capra (figura 2). Aceasta este formata din cadrul 1 din profil
U, osia 2 pe care sunt montate patru roti cu pneuri, arcurile 3, cadrul
protap 4, cu dispozitiv de cuplare 10, sectoarele de sprijin 5 si traversa
6.
Cadrul 1 este construit dintr-o
rama dreptunghiulara prevazuta cu doua traverse
intermediare 8. În interiorul acestora sunt montate doua traverse pe care
este fixat suportul pivotului 9. Tot pe traversa 8 sunt montate doua
sectoare 5 pe care se sprijina traversa 6 fixata de cadrul 1 prin
intermediul pivotului 9.
Traversa 6 pe care se sprijina
materialul de transportat se poate roti în jurul pivotului 9, sprijinindu-se în
acelasi timp pe sectoarele 5. Pentru ca încarcatura sa nu cada, traversa 6 este prevazuta
la ambele capete cu câte un montat 7, ce se poate roti în jurul unui bolt
de fixare, pozitia verticala a acestora putându-se realize printr-un
sistem de zavorâre. Montantii pot fi legati între ei la capetele
superioare, printr-un lant. Cadrul 1 se sprijina pe osia 2 prin
intermediul a doua arcuri 3.
Fig. 1. Remorca cu o singura osie
Fig. 2. Remorca cu osingura osie de tip
capra
Remorcile cu
doua osii se folosesc pentru transportul marfurilor, materialelor si
pasagerilor. Dintre remorcile destinate transportului marfurilor unele au
caracter universal iar altele sunt specializate pentru transportul unei singure
marfi sau a unei game restrânse de marfuri cu caracteristici
asemanatoare.
Capacitatea
de transport a acestui tip de remorca este de 30 - 200 kN si pot fi
construite cu caroserie închisa sau deschisa. Cele mai utilizate sunt
remorcile cu caroseria deschisa.
În figura 3
este reprezentata o remorca formata din osiile 1, arcurile
suspensiei 2, piridocul 3, cadrul4, caroseria 5 si dispozitivul de cuplare
(remorcare) 6.
Cadrul
este construit din profile U, sudate, fiind format din doua lonjeroane
si patru - cinci traverse.
Piridocul
este dispozitivul care împreuna cu protapul formeaza sistemul de
directie si transmite efortul de tractiune de la protap la
cadrul remorcii.
Fig. 3. Remorca cu doua osii
III.
Frânarea remorcilor
Pentru
siguranta circulatiei autotrenurilor (automobile tractor cu
remorca sau semiremorca), sistemul de frânare trebuie sa
îndeplineasca anumite conditii, printre care:
-sa
asigure o repartizare a fortei de frânare între puntile
autotractorului si a remorcilor sau semiremorcilor,
proportionala cu încarcarile dinamice ce revin
rotilor;
-în
timpul frânarii dispozitivul de remorcare sa fie întins în scopul evitarii
frângerii autotrenului. Pentru acesta, frânarea remorcii sau semiremorcii
trebuie sa se faca în avans fata de frânarea
autotractorului;
-în
timpul stationarii remorcilor si al semiremorcilor, sa se
asigure o frânare independenta a acestora;
-în
caz de decuplare accidentala a remorcii sau semiremorcii, frâna sa
intre imediat în actiune si sa asigure oprirea acestora.
Din
punct de vedere constructive, frânele propriu-zise ale remorcilor si
semiremorcilor sunt asemanatoare cu cele ale automobilelor.
Frânele
utilizate la frânarea remorcilor pot fi cu actionare prin inretie sau
cu actionare pneumatica.
III.1. Actionarea prin
inertie
Frânarea
cu actionare prin inertie prezinta avantajul ca nu
necesita o instalatie speciala cu autovehicolul tractor pentru
frânarea remorcilor.
In
figura 4 este reprezentata schema de principiu al acestui sistem de
frânare. Ochiul de împerechiere al remorcii nu este rigid legat la bara sau
tringhiul de remorcare, ci are posibilitatea sa culiseze longitudinal,
pozitia lui fiind echilibrata printr-un arc. Aceasta
miscare longitudinala este transmisa printr-un sistem de pârghii
si tije la camele de comanda a frânelor remorcii.
Când
autotractorul tracteaza remorca, frânele sunt libere; la frânarea
autotractorului, remorca vine peste el, ochiul de împerechiere este împins spre
înapoi si se produce frânarea automata a remorcii.
Dispozitivul
este simplu si ieftin, însa prezinta dezavantajul ca, la
frânare convoiul este comprimat în loc sa fie întins, ceea ce este în
detrimental stabilitatii transversale. De esemenea, la mersul pe
drumurii accidentate, din cauza variatiei rezistentei la întâlnirea
remorcii, se produc smucituri, care determina frânari nedorite.
Pentru astfel de cazuri, dispozitivul trebuie prevazut cu un sistem de
blocare a ochiului de împerechere.
Frânarea
prin inertie se foloseste mai ales la remorcile cu capacitatea de
încarcare mica.
Fig. 4. Dispozitivul de frânare a remorcilor prin inertie
III.2.
Actionarea pneumatica
Remorcile
si semiremorcile sunt echipate ca mecanisme propriu-zise de frânare de
tipul cu tambur si sabotii interiori. Actionarea sabotilor
se face cu ajutorul cilindrilor receptori. Sistemul de frânare al remorcilor
(semiremorcilor) mai cupride: rezervoare de aer comprimat; semiculaje pentru
cuplare cu semicuplajele montate pe autotractor; regulator pentru forta de
frânare în functie de încarcarea remorcii; conducte de legatura.
In
functie de numarul conductelor de legatura dintre
autotractor si remorca, se deosebesc:
-
sistemul de actionare cu o conducta;
-
sistemul de actionare cu doua conducte;
-
sistemul de actionare cu mai multe conducte (întâlnit mai rar).
La
sistemul de actionare cu o conducta, legatura dintre sistemul de
frânare al automobilului tractor si sistemul de frânare al remorcii sau
semuremorcii se face cu o singura conducta. In cazul când autotrenul
se deplaseaza, fara frânare prin aceasta conducta se
face alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca,
respective semiremorca. La franarea automobilului tractor prin
conducta se da comanda la frânare a remorcii, prin golirea acesteia.
In
figura 5. este reprezentata schema actionarii pneumatice cu o
conducta. Compresorul 1, actionat de motorul automobilului,
comprima aerul admosferic trecându-l prin filtrul 2 si regulatorul 3', în rezervorul 4. Când presiunea aerului în
rezervoare a atins valoarea prescrisa, regulatorul 3' întrerupe debitarea cu aer de la compressor. In unele
cazuri, pe rezervor se monteaza o supapa de siguranta
reglata pentru o presiune de (0,7.0,8)MPa. La scaderea presiunii din rezerevor
sub o anumita limita, regulatorul uneste din nou compresorul cu
rezervoarele.
Unul
dintre rezervoare este legat de conducta de alimentare prin intermediul
robinetului de transfer 19, care permite intrarea aerului comprimat numai
dupa ce in primul rezervor aerul comprimat a ajuns la presiunea delucru. În felul acesta se reduce timpul de
punere în functiune a sistemului de frânare al unui automobile ce a
stationat timp îndelungat.
Fig. 5. Schema de actionare pneumatica a frânelor cu o
singura conducta
Robinetul
distribuitor (de comanda) 5 serveste la admiterea aerului comprimat,
din rezervoare, în cilindrii de frâna 11, la apasarea pedalei de
frâna.
Pentru
frânarea remorcii serveste robinetul 8. La unele tipuri de automobile,
robinetele 5 si 8 sunt realizate într-un corp comun, usurând
obtinerea legaturii functionale necesare la frânarea
autotrenului.
La
alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorca serveste
semicupla de legatura 16. Pentru închiderea conductei de alimentare,
în cazul în care automobilul se deplaseaza fara remorca,
serveste robinetul 15. Maneta 6 serveste la actionarea frânei de
stationare sau de siguranta, care, pe cale mecanica,
actioneaza frâna automobilului tractor, iar prin intermediul
robinetului 8 comanda frânarea remorcii.
La
frânare, conducatorul apasândpedala, aerul comprimat din rezervorul 4, prin robinetul distribuitor 5,
trece în cilindrii de frâna 11, producând frânarea. În acelasi timp,
prin intermediul robinetului de frânare 8 al remorcii, se comanda
evacuarea aerului din conducta de legatura a remorcii, respective
frânarea acesteia.
În
figua 6 este reprezentat sistemul de frânare cu actionare pneumatica
cu doua conducte, partea de alimentare cu aer comprimat (compresorul 1,
regulatorul de presiune cu filtrul 2 si rezervorul 4) fiind
asemanatoare cu cea de la actionarea pneumatica cu o conducta,
având figurat în plus aparatul antigel 3. Robinetul distribuitor 5 comanda
frânarea automobilului tractor si a remorcii. În acest caz, remorca este
legata de automobilul tractor prin doua conducte, una de alimentare si
una de comanda. Conducta de alimentare 13 asigura alimentarea cu aer
comprimat a rezervoarelor de pe remorca. Frânarea este comandata, în
general, prin umplerea conductei de comanda 14. Robinetul-releu 9
izoleaza circuitul pneumatic al automobilului tractor de cel al remorcii
si asigura ca frânarea remorcii sa se faca cu aer din
conducta 13, accelerând, prin efect de releu, umplerea conductei 14. Robinetul
7 realizeaza frânarea de stationare sau de siguranta, prin
robinetulm cu doua cai 21. Robinetul de siguranta 10
izoleaza conducta de alimentare 13 în cazul în care presiunea aerului din
circuitul autotractorului scade sub 0,46 MPa.
Semicupla
de legatura 17 si 18 difera constructive de semicuplele
utilizate la sistemul de actionare cu o conducta.
Fig.6. Schema de actionare pneumatica a frânelor cu doua conducte
IV. Defecte în exploatare si înlaturarea lor
Procesul
frânarii este influientat de o serie de defectiuni ce se pot
manifesta sub forma :
- frâna "nun
tine" este "slaba" sau nu actioneaza;
- frâna
"freaca", desi pedala de frâna nu este actionata;
- la frânare
automobilul "trage" într-o parte;
- în timpul
frânarii se blocheaza una sau toate rotile;
- frânarea
are loc cu trepidatii (întreruperi);
- frânarea
este ansotita de zgomote.
VI. 1. Frâna nu tine, este slaba sau nu
actioneaza. Acest defect este urmarea unor cauze multiple, cum
ar fi:
a) reglajul
incorect al frânelor poate însemna cursa libera a pedalei prea mare, joc
marit antre saboti si tambur, prinderea si reglarea
incorecta a sabotilor la buloanele de pivotare; defectul se
înlatura prin reglarea cursei libere apedalei si a jocului
dintre saboti si tambur;
b) uzarea
garniturilor de frictiune se constata prin faptul ca, la
apasarea pedalei, desi aceasta functioneaza normal, efectul
de frânare este însa redus deoarece coeficientul de frecare dintre tambur
si niturile de fixare a garniturilor este scazut; defectul se
înlatura prin înlocuirea garniturilor de frecare la statia de
întretinere;
c) uzura
tamburelor de frâna se constata urmarindu-se daca, la
apasarea brusca si repetata a pedalei de frâna, în
timp ce ce roata este tinuta pe loc sau cu mâna, se simt mici
deplasari ale tamburului fata da placa apasatoare a
sabotilor; defectul se înlatura prin înlocuirea tamburului de
frâna la statia de întretinere;
d) uzura
garniturilor pistonului pompei centrale si a pistonului cilindrilor
receptori face ca, la apasarea pedalei de frâna, lichidul în loc
sa fie trimis spre cilindrii receptori sau sa împinga pistoanele
acestora, scapa pe lânga garniture, astfel ca frânarea nu se mai
realizeaza corespunzator; în acest caz, se demonteaza cilindrii
receptori sau pompa centrala, se curata
asperitatile, se înlocuiesc garniturile, se spala
instalatia si se introduce lichid nou.
e) aer sau
vapori în conducte sau pierderi de lichid din instalatie din
urmatoarele cause: lipsei de lichid din instalatie, folosirii
exagerate si îndelungate a frânelor (evaporarea alcoolui si formare
de dopuri), desfacerea sau deteriorarea racordurilor, garniturilor sau a
conductelor;
IV. 2. Frâna freaca desi pedala de
frâna nu este actionata din urmatoarele cauze:
a) reglaj
incorrect al sabotilor;
b) arcurile
de readucere rupte sau slabite;
c) pistonele
cilindrilor receptori acoperite cu gume, astfel ca dupa
actionare ramân blocati;
d) orificiul
de compensare de la pompa centrala înfundat, nepermitând lichidului
sa revina în rezervor astfel ca sabotii vor continua
sa stea aplicati pe tambure;
e) lichi de
frâna necorespunzator (su scurge greu);
f) pedala
incorect montata sau reglata.
Unele
defectiuni pot fi înlaturate partial pe traseu (a. ,f.) iar
altele numai la statia de întretinere.
IV. 3. La frânare automobilul trage într-o parte. În general,
acest defect apare datorita dereglarii frânelor, precum si unor
defectiuni ale sistemuli de frânare, cum ar fi:
- existenta unor tambure
excentrice,
- montarea unor garniture
necorespunzatoare;
- folosirea unor arcuri de readucere
prea tari;
- înfundarea, deformarea sau fisurarea
racordului flexibil;
- patrunderea unsorii la garniturile
de frictiune;
- spargerea membranei sau deteriorarea
garniturii cilindrului de frânare al unei roti;
- presiune în roti diferita.
IV. 4. Blocarea rotilor. Se pot bloca
una sau toate rotile pe timpul deplasarii sau dupa efectuarea
frânarii, chiar dupam ce conducatorul auto a eliberat pedala de
frâna din urmatoarele cause:
a) întepenirea
sau griparea pisponului cilindrului uneia sau mai multor roti se produce
dupa eliberarea pedalei, când arcul de readucere a sabotilor nu îi
mai poate îndeparta de tambur; defectul se constata usor, de
oarece tamburul de frâna se încalzeste puternic, sau radicand
fiecare roata, cu cricul, se observa ca este frânata. În
acest caz, se suspenda conducta de frânare de la roata în cauza
si se continua drumul cu viteza redusa si cu
atentie pâna la statia de întretinere;
b) ovalizarea
tamburelor de frâna se manifesta astfel: în timpul mersului
automobilului, la apasarea moderata a pedalei de frâna,
sabotii se misca în sus si în jos, iar la apasarea
puternica, roata se blocheaza; cauzele ovalizarii tamburelor pot
fi: functionare îndelungata fara reglarea jocului dintre
saboti si tambur, material necore3spunzator al tamburilor;
tamburul ovalizat se rectifica sau se înlocuieste la statia de
întretinere;
c) înfundarea
racordului flexibil;
d) deteriorarea
sau slabirea arcului sabotilor.
IV. 5. Frânarea se întrerupe (automobilul
trepideaza) din urmatoarele motive:
a) fixarea
necorespunzatoare a garniturilor pe saboti;
b) dereglarea
sabotilor la articulatiile de pivotare (jocuri mari);
c) existenta
unor jocuri mari la rulmentii rotilor sau la arborii planetary;
d) jocul
excesiv al arcurilor suspensiei;
e) deformarea
arborilor planetari;
f) lovirea
sau deformarea tamburelor;
g) garniturile
de frictiune unse, prea lungi sau prea dure.
Toate
defectiunile se înlatura la statia de întretinere.
IV. 6. Frânarea este însotita de zgomote.
Defectiunea se manifesta sub forma unor "scârtâituri"
ascutite si puternice, uneori fiind însotite de vibratii.
Aceste
zgomote pot avea urmatoarele cauze:
a) uzura
excesiva a garniturilor de frictiune;
b) patrunderea
unsorii amestecate cu praf, uscarea ei si lustruirea suprafetelor
garniturilor;
c) folosirea
unor tambure cu pereti de grosime diferite;
Pentru
descoperirea si eliminarea defectiunilor, se efectueaza un
control amanuntit la statia de întretinere.
V. Întretinerea sistemului de frânare cu
actionare pneumatica
Întretinerea
sistemului de frânare cu actionare pneumatica cuprinde lucrari
de verificare si lucrari de reglare.
La compresorul de aer se controleaza
nivelul uleiului, se verifica debitul compresorului prin masurarea
presiunii de refulare (trebuie sa fie de 0,3 - 0,4 MPa la o turatie a
motorului de 1000 rot/min) si se curata filtrul de aspiratie.
Tot la compressor se verifica întinderea curelei de antrenare si
starea de uzura a acesteia, la o apasare asupra curelei cu o
forta de 20 N, sâgeata trebuie sa fie de 15 mm.
La instalatia de protectie împotriva
înghetului se controleaza starea pompei antigel.
La rezervorul de aer comprimat se
verifica fixarea lor pe cadru si purjarea condensului (cel putin
de doua ori pe saptamâna, iar în anotimpul umed, zilnic).
La o frânare totala caderea de presiune în rezervoare nu trebuie
sa fie mai mare de 0,5 MPa.
La regulatorul de presiune, se verifica
presiunea de deconectare (0,69 - 0,73 MPa) si presiunea de conectare (0,62
MPa). De asemenea, se curata filtrul regulatorului de presiune.
La supapa de frâna cu doua circuite,
se verifica presiunea de deschidere (0,45 MPa) si presiunea de
închidere (0,40 MPa).
La cilindrii de frâna se
verifica cursa tijei pistonului la frânarea totala, care trebuie
sa fie de ˝ din cursa totala.
Pedala de
frâna, la frânarea totala, nu trebuie sa se sprijine pe podeaua
cabinei.
Etanseitatea sistemului de frânare. La verificarea
instalatiei de frânare în ansamblu, la presiunea de 0,5 MPa, în timp de 10
min presiunea nu trebuie sa scada mai mult de 0,01 MPa. La o presiune
partiala de frânare de 0,3 MPa (cu automobilul stationând
si cu motorul oprit), în timp de 3 min nu trebuie sa se produca
nici o scadere de presiune.
Treptele de
frânare, în cazul robinetului distribuitor cu doua circuite, trebuie
sa se realizeze la mai pitin de 0,05 MPa. La robinetul frânei de
mâna, scaderea presiunii de frânare pe fiecare treapta trebuie
sa fie mai mica de 0,08 MPa.
În cadrul
lucrarilor de control si verificare se mai urmaresc:
functionarea comutatorului lampii stop (la 0,03 - 0,07 MPacircuitul
electric sa fie închis), functionarea manometrului (trebuie sa
indice la o presiune de 0,02 MPa), functionarea dispozitivului de
semnalizare a defectiunilor, articulatiilor mecanice ale sistemului
de frânare, starea burdufurilor de cauciuc ale cilindrilor de frâna,
presiunea la semicuplaje (trebuie sa fie de 0,62 - 0,74 MPa), racordul
pentru umflarea cauciucurilor (trebuie sa fie curatit).
Jocul dintre saboti si tambur se
regleaza suspendându-se puntea automobilului. Reglarease face prin rptirea axului 11 în raport cu
pârghia 6 (fig. 7), astfel încât jocul dintre saboti si tambur
sa fie cel prescris. Axul 11 se roteste prin intermediul melcului 1,
actionat cu o cheie în locasul 13. Dispozitivul format din bila 3
si arcul 4 fixeaza axul melcului în pozitia dorita.
Fig. 7. Reglarea jocului dintre saboti si tambur la comanda
pneumatica
1-melc;
2-axul melcului;
3-bila;
4-arc;
5-surub de reglare a arcului;
6-pârghie;
7-bucsa;
8-nit;
9-flansa;
10-roata melcata;
11-axul camei;
12-capac;
13-locas pentru cheie;
14-gresor.
VI. Masuri de tehnica a
securitatii muncii, prevenire si stingere a incendiilor la
lucrarile de întretinere, reparare si exploatare a automobilelor
În scopul
eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar
sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
- personalul
muncitor va fi echipat cu echipament de lucru corespunzator;
- piesele
si sumansamblele care urmeaza sa fie demontate sau prelucrate
trebuie sa fie bine fixate pe dispozitive sau suporti speciali;
- este
interzisa folosirea sculelor decalibrate care pot provoca accidente prin
lovire sau alunecare;
- cozile
si mânerele uneltelor de mâna vor fi executate din lemn de
esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care
sa permita prinderea lor sigura si comoda;
- uneltele de
mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
împiedice functionarea lor necomandata;
- pentru
protectia împotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de
atingere, toate masinile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice
de actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la
pamânt si la nul înainte de darea lor în exploatare;
- se
interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii
si mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoane
care nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor
unelte respective;
- pietrele
abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa
fie îngradite cu aparatoare din tabla prevazute cu
ecrane transparente;
- la
lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie
instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi, care sa
împiedice caderea accidentala a automobilului sau a unor
subansambluri ale acestuia;
- demontarea
si deplasare unor subansambluri grele ale automobilului trebuie sa se
faca cu ajutorul unor dispozitive si instalasii speciale; este
interzisa folosirea în acest scop a funiilor, rangilor etc.
- înainte de
demontare, toate subansamblele automobilului trebuie sa fie golite de
lubrifianti si de combustibil, care se colecteaza în rezervoare
amplasate în conformitate cu normele PSI;
- vopsirea
automobileleor se va executa în încaperi care vor fi prevazute cu
instalatii de verificare eficienta pentru a se preveni
îmbolnavirile profesionale;
- la sudarea
electrica, întreaga instalatie va fi legata la retea
printr-un întreruptor de protectie la pamânt pentru prevenirea
pericolului de electrocutare;
- în
atelierul de reparatii este interzis fumatul, folosirea focului deschis,
folosirea lampilor de benzina necorespunzatoare; în caz de
incendiu se va interveni pentru localizarea si lichidarea acestuia cu
echipamentul din dotare iar, daca este cazul, se vor anunta
pompierii.
BIBLIOGRAFIE
1. Antonescu E. ; Fratila
M. - Instalatii si echipamente auto - Editura Didactica si
Pedagogica - Bucuresti 1995.
2. Cristescu D. ; Raducu D. -
Automobilul: constructie, functionare, depanare - Editura Tehnica 1986.
3. Caraciugiuc Gr. ; Patrascu
N. - Tractoare - Editira Ceres - Bucuresti 1980.
4. Fratila Gh. ;
s.a. - Automobile sofer mecanic auto - Editura Didactica si
Pedagogica - Bucuresti 1994.
5. Husein Gh. ; Tudose M. - Desen tehnic
de specialitate - Editura Didactica si Pedagogica -
Bucuresti 1992.
6. Mondiru C. - Autoturisme Dacia - Editura
Tehnica - Bucuresti 1990.
Document Info
Accesari:
7613
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta