Tehnic

Tehnician prelucrari mecanice

Sisteme de transmitere a miscarii

Cuprins

Cuprins.. 3

Introducere.. 4

Competente.. 5

Obiective.. 5

Informatii pentru profesori 6

Fisa de rezumat.. 8

Fisa de rezumat a activitatii 9

Cuvinte cheie/Glosar.. 10

Informatii pentru elevi 12

Activitati de invatare.. 12

Activitatea 1. 13

Activitatea 2. 16

Activitatea 3. 17

Activitatea 4                                                                                                                        18

Activitatea 5                                                                                                                        20

Activitatea 6                                                                                                                        21

Activitatea 7                                                                                                                        22

Activitatea 8                                                                                                                        24

Activitatea 9                                                                                                                        24

Activitatea 10                                                                                                                      26

Activitatea 11                                                                                                                      27

Activitatea 12                                                                                                                      28

Solutionarea activitatilor.. 23

Bibliografie.. 40

ANEXE.. 49

Introducere

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" face parte din curriculum-ul de nivel 3, clasa  a XII-a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 49 de ore / an, din care:

·           laborator tehnologic - 8 ore;

·           instruire practica saptamanala -  41 ore

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare in executarea lucrarilor de montaj, reglare si intretinere a organelor de masini si mecanismelor de transmitere si transformare a miscarii.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Auxiliarul didactic ofera doar cateva sugestii metodologice si are drept scop orientarea activitatii profesorului si stimularea creativitatii lui in proiectarea/ desfasurarea/ evaluarea activitatii didactice.

Prin continutul auxiliarului se doreste sporirea interesului elevului pentru formarea abilitatilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactiva in propria formare.

Activitatile propuse elevilor, exercitiile si rezolvarile lor urmaresc atingerea majoritatii criteriilor de performanta respectand conditiile de aplicabilitate cuprinse in Standardele de Pregatire Profesionala.

Auxiliarul curricular poate fi folositor in predarea modulului "Sisteme de transmitere a miscarii", continand folii transparente, fise conspect, fise de lucru pentru activitati practice, teste de evaluare, recomandari pentru realizarea unor miniproiecte.

Sugestiile pentru activitatile cu elevii sunt in concordanta cu stilurile de invatare ale acestora: vizual, auditiv si practic. Alegerea activitatilor s-a facut tinand seama de nivelul de cunostinte al elevilor de clasa a XII -a, enunturile fiind formulate intr-un limbaj adecvat si accesibil.

Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare, fise de feed-back si de progres a elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta.

Competente

Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente de baza in legatura cu identificarea organelor de transmitere a miscarii si a modului de transmitere a acesteia precum si reglarea si intretinerea transmisiilor mecanice.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" cuprinde competente dintr-o unitate de abilitati cheie:

13. Sisteme de transmitere a miscarii                                                            1 credit

-    13.1. Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice.

-    13.2. Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

-    13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice.

Obiective

Prin activitatile pe care le propunem, urmarim ca la sfarsitul activitatilor de invatare elevii sa fie capabili:

O.1.     sa precizeze care sunt organele de transmitere a miscarii;

O.2.     sa indice elementele componente ale sistemelor de transmitere a miscarii;

O.3.     sa utilizeze documentatia tehnica pentru localizarea elementelor componente in cadrul sistemelor;

O.4.     sa precizeze rolul organelor de transmitere a miscarii;

O.5.     sa specifice rolul componentelor in cadrul sistemului;

O.6.     sa utilizeze documentatia tehnica pentru explicarea principiilor de functionare;

O.7.     sa aleaga documentatia necesara executarii operatiilor de demontare / montare;

O.8.     sa execute operatii de demontare / montare a componentelor sistemelor

O.9.     sa execute lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice;

Pentru realizarea acestor obiective vom avea in vedere urmatoarele continuturi:

      Organe de masini: curele, cabluri, lanturi, osii, arbori, roti dintate, roti de curea, roti de frictiune, variatoare, lagare, cuplaje, ghidaje.

      Caracterizare: denumire, material, constructie, parametrii geometrici si constructivi

      Simboluri: specifice organelor de masini si mecanismelor.

      Documentatia tehnica: desen de ansamblu, schema cinematica, schema de montaj

      Lucrari specifice: pregatitoare, montare, demontare, ajustare.

      Reglaje: bataie radiala si frontala a danturii, arborilor, paralelismul arborilor si danturilor, ajustarea jocurilor, coaxialitatea arborilor si lagarelor, ajustarea curselor.

      Intretinere: verificari curente, ungere, curatire, conservare.

      Protectia si securitatea muncii

INFORMATII PENTRU PROFESORI

a.    Relatia dintre competentele modulului, obiective si activitatile de invatare

Competente	Obiective	Activitati de invatare	Tema
C.13.1. Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice	O.1.	A 1 Evaluare A 2 Fisa de autoevaluare	·      Reactualizarea cunostintelor anterioare ·      Identificarea organelor de transmitere a miscarii
	O.2;O.4;O.5	A 3 Fisa de lucru	Transmisii mecanice.
	O.3.;O.4;0.5	A 4 Fisa de lucru A 5 Fisa de lucru A 6 Fisa de lucru	·      Identificarea elementelor sistemelor de transmitere a miscarii si enuntarea rolului functional ·      Ambreiaje ·      Realizarea unei scheme cinematice, identificarea elementelor, identificarea sistemului
C.13.2. Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme	O.6.	A 7 Fisa de lucru A 8 Referat	·      Utilizarea simbolurilor in intocmirea schemelor cinematice ·      Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice
	O.6.	A 9 Fisa de lucru	Schema de asamblare a reductorului
C.13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice	O.7.	A 10 Fisa de lucru	Plan de operatii la asamblare
	O.8.;O9	A 11 Referat	Intretinerea lagarelor cu alunecare
	O.8;O.9.	A 12 Lucrare practica	Montarea si verificarea montarii arborilor drepti

b.     Sugestii metodologice

Sugestii pentru metodologia de predare, care ar trebui sa contina informatii referitoare la care activitati se potrivesc activitatii individuale, in grup sau la clasa. In cazul in care o activitate se potriveste pentru mai mult decat un singur tip de prezentare (de ex. individuala sau in grup) apoi ar trebui oferite si instructiuni despre varierea activitatii.

Indrumari pentru cadrele didactice care s-ar putea sa fie nevoiti sa adapteze materialele pentru elevii cu nevoi educationale speciale care sunt mai dificil de rezolvat. Sfaturile oferite nu trebuie sa se refere in detaliu la rezolvarea anumitor nevoi educationale speciale, ci ar trebui sa se concentreze pe motivul pentru care a fost aleasa o anumita abordare si pe felul in care acea abordare ar putea fi variata mentinand totusi "spiritul" abordarii originale. Acesta fapt va ajuta cadrele didactice in procesul de diferentiere materialele in din ce se asigura pe cat posibil ca elevii lor beneficiaza de o experienta de invatare similara.

Sugestii pentru activitati de urmarire si remediale.

FISA DE REZUMAT

Titlul modulului: Sisteme de transmitere a miscarii
Numele elevului:
Data inceperii:		Data finalizarii:
Competenta	Activitatea de invatare	Data indeplinirii (data la care obiectivele invatarii au fost indeplinite)	Verificat (semnatura profesorului)
C.13.1. Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice	A1
	A2
	A3
	A4
	A5
	A6
C.13.2. Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme	A7
	A8
	A9
C.13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice	A10
	A11
	A12

Fisa de rezumat a activitatii

Competenta	Activitatea de invatare	Obiectivele invatarii	Realizat
	Comentariile elevului*
	Comentariile profesorului**

*) De exemplu:

·       ce le-a placut referitor la subiectul activitatii;

·       ce anume din subiectul activitatii li s-a parut a constitui o provocare.

·       ce mai trebuie sa invete referitor la subiectul activitatii.

·       ideile elevilor referitoare la felul in care ar trebui sa-si urmare 929i87j asca obiectivul invatarii.

**) De exemplu:

·       comentarii pozitive referitoare la ariile in care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalti.

·       ariile de invatare sau alte aspecte in care este necesara continuarea dezvoltarii.

·       ce au stabilit elevul si profesorul ca ar trebui sa faca elevul in continuare luand in considerare ideile elevului despre cum le-ar placea sa-si urmeze obiectivele invatarii.

CUVINTE CHEIE/GLOSAR

            Urmatoarea lista va va fi folositoare la intelegerea conceptelor cu care veti lucra. In cazul in care gasiti si alti termeni care nu au fost inclusi, adaugati-i la sfarsitul acestei liste.

Termenul	Explicarea termenului
SCHITA DE ASAMBLARE	Desen in perspectiva sau in proiectie ortogonala, cu elementele componente ale produsului in pozitie de asamblare .
SCHEMA DE ASAMBLARE	Reprezentare grafica constituita dintr-o linie de asamblare la care sosesc linii de la dreptunghiuri ce reprezinta piesele .
FISA TEHNOLOGICA DE ASAMBLARE	Document tipizat, utilizat in productia de serie mica si unicate, prin care se stabileste procesul de asamblare a fiecarei unitati de produs.
CICLOGRAMA ASAMBLARII	Exprimarea grafica a timpului necesar pentru asamblarea integrala a unui produs
PLAN DE OPERATII	Document tipizat, utilizat in productia de serie si de masa pentru detalierea unor operatii tehnologice. Cuprinde detalierea procesului tehnologic de asamblare impreuna cu desenele operatiilor.
MECANISM	Combinatie de corpuri rigide prin care se transmite, se controleaza sau se restrange miscarea relativa
ARBORE	Sustine organe in miscare de rotatie, rotindu-se in jurul axei de simetrie si transmite torsiunea, aceasta fiind solicitarea sa principala (in secundar - incovoierea)
OSIA	Sustine organe in miscare de rotatie, rotindu-se in jurul axei de simetrie sau este fixa: solicitarea caracteristica este incovoierea - nu transmite torsiunea
AXA	Arbore care nu transmite momentul motor
ARBORI DE TRANSMISIE	Sustin organe de transmitere a miscarii si transmit momente de torsiune
ARBORI PRINCIPALI	Sustin organe de transmitere si organe de lucru ale masinilor motoare (rotoare, biele, mandrine, etc.)
LAGARUL	Serveste la rezemarea si /sau ghidarea unui arbore, osie sau ax, permitand rotatia sau oscilatia
LAGARELE CU ALUNECARE	Organe de masini care sustin organe in miscare de rotatie
UZAREA	Proces de modificare a dimensiunilor si a formelor suprafetelor aflate in contact relativ
UZURA	Produsul procesului de uzare
LAGARE CU ROSTOGOLIRE	Organe de masini care sustin organe in miscare de rotatie
RULMENT	Organ de masina format din: inel interior, inel exterior, corpuri de rostogolire, colivie
CAI DE RULARE	Suprafete prelucrate pe cele doua inele, pe care are loc rostogolirea corpurilor de rostogolire
CORPURI DE ROSTOGOLIRE	Corpuri de revolutie identice, interpuse intre inele, pentru a le mentine coaxialitatea
COLIVIE	Piesa care mentine echidistanta corpurilor de rostogolire
CUPLAJE	Organe de masini care asigura legatura permanenta sau intermitenta intre doi arbori consecutivi, cu transmiterea rotatiei si a cuplului motor, fara modificarea legii de miscare
TRANSMISIE PRIN FRICTIUNE	Realizeaza transferul rotatiei si al cuplului motor datorita frecarii dintre suprafetele a doua corpuri de revolutie
VARIATOARE	Mecanisme care utilizeaza diverse transmisii: prin curele, lanturi, cabluri, fluide
CUREA	Organ de masina flexibil, fara sfarsit, care poate fi solicitat numai la tractiune
CABLU	Organ de masina metalic, flexibil, deschis sau inchis, care poate fi solicitat numai la tractiune
LANT	Organ de masina format dintr-un sir inchis de elemente asemanatoare (zale), articulate intre ele .
CREMALIERA	Roata dintata cu diametru infinit
ROATA MELCATA	Roata cu un dinte elicoidal

 

                      INFORMATII PENTRU ELEVI

Informatii de sprijin si asistenta pentru elevi care ar trebui sa cuprinda:

·          Informatii clar prezentate intr-un limbaj simplu, care sa explice:

·          Scopurile si Obiectivele pe care le urmaresc. Acestea ar putea fi incluse in fisa de rezumat al activitatii de invatare descrisa mai sus.

·          Orice criterii care vor fi aplicate in procesul de evaluare a muncii lor. Acestea ar trebui sa diferentieze activitatile ale caror rezultate for fi utilizate in scopul evaluarii formale (de. ex. Aceasta va conta la examen sau la certificare) a activitatilor care nu vor fi parte din evaluarea formala.

·          Cum vor primi cursantii feedback; de exemplu, sub forma de comentarii scrise atasate lucrarilor pe care le predau sau in Cadrul unui dialog fata in fata cu profesorul.

·          Cum vor participa la planificarea si evaluarea invatarii acestora; de exemplu prin stabilirea obiectivelor de invatare impreuna cu profesorul si intalniri cu profesorul acestora pentru a revizui aceste obiective; de exemplu prin discutii regulate cu profesorul atunci cand completeaza fisa de rezumat a activitatii acestora.

                     

                                  Activitati de invatare

Prin activitate din fiecare bloc al modulului ar trebui sa fie o evaluare diagnostic menit sa evidentieze ceea ce elevii cunosc in legatura cu subiectul.

·          Fiecare activitate ar trebui sa inceapa pe o pagina noua pentru a facilita copierea.

·          Fiecare activitate ar trebui sa cuprinda un titlu care sa ofere urmatoarele informatii:

-          Denumirea activitatii.

-          Denumirea modulului si orice alte referinte administrative.

-          Timpul alocat efectuarii activitatii.

-          Obiectivul activitatii exprimat intr-un limbaj simplu, de exemplu: "Aceasta activitate va va ajuta sa invatati despre eficienta racitorilor".

-          Spatiu pentru a scrie numele elevului.

-          Spatiu pentru a scrie data.

Activitatile individuale de invatare ar trebui elaborate utilizand indrumarile din prezentul manual.

ACTIVITATEA 1

Unitatea de invatare: Organe de transmitere a miscarii.
Tema: Evaluare	Data: Durata activitatii: 25 min.	Numele elevului:

1.5 puncte din oficiu

I  Incercuiti varianta corecta:                              3*0.5=1.5puncte

1. Partile componente ale unui arbore sunt:

a)     fusuri, zone de calare a rotilor, cuzineti

b)     tronsoane libere, fusuri, zone de calare a rotilor

c)     fusuri, tronsoane libere, lagare

2. Materiale pentru rulmenti, pentru constructia coliviei, sunt:

a)     RUL1, RUL2 (oteluri speciale pentru rulmenti)

b)     toate tipurile de fonte

c)     oteluri obisnuite, bronzuri, duraluminiu, materiale plastice

3. Lanturile sunt utilizate la:

a)        ridicare, tractiune, antrenare

b)        ridicare, antrenare

c)        ridicare, tractiune

II Completati spatiile libere cu cuvintele potrivite enunturilor :                      3*0.5=1.5puncte

a)     Cablurile sunt organe de tractiune flexibile care intra in componenta transmisiilor ce servesc la deplasarea pe verticala sau orizontala a diferitelor corpuri. Se intalnesc in componenta excavatoarelor, macaralelor, elevatoarelor, telefericelor, troliilor.

b)     Cuplajele intermitente, denumite si ambreiaje, sunt cele care permit cuplarea (ambreierea) sau decuplarea (debreierea) arborilor atat in mers cat si in repaus, fara a fi demontate.

c)     Lagarele sunt organe de masini care au rol de sustinere si ghidare a arborilor sau osiilor in miscarea lor de rotatie, sub actiunea sarcinilor in timpul exploatarii.

III Stabiliti corespondenta dintre cele doua coloane, trasand sageti intre enunturile din coloana A si cele din coloana B         4*0.5=2puncte

A                                                                     B

 1. LANT                                                        a)

2. ROTI IN TREPTE PENTRU LANT      b)     

3. CUPLAJ                                                    c)

4. ROTI DE FRICTIUNE SFERICE             d)

                                   

e)                

                            

IV In casutele de mai jos, gasiti cuvintele care definesc enunturile:

1. Combinatie de corpuri rigide prin care se transmite, se controleaza sau se restrange miscarea relativa.

2. Organ de masina metalic, flexibil, deschis sau inchis, care poate fi solicitat numai la tractiune.

3. Organ de masina fara sfarsit, care poate fi solicitat numai la tractiune.

4. Se roteste in jurul axei de simetrie, transmite torsiunea, aceasta fiind solicitarea sa principala (in secundar incovoierea)

5. Se roteste in jurul axei de simetrie sau este fixa, solicitarea sa principala fiind incovoierea - nu transmite torsiunea.

6. Lagar cu rostogolire.

 7. Transmisii prin roti dintate, care realizeaza transferul rotatiei si al cuplului motor datorita formei, astfel incat doua sau mai multe roti se angreneaza prin actiunea elementelor profilate (dinti) cu care vin in contact.

7*0.5=3.5puncte
3 2 4 1 7 5 6

 ACTIVITATEA 2

Unitatea de invatare: Organe de transmitere a miscarii.
Tema: Identificarea organelor de transmitere a miscarii		Data: Durata activitatii: 15 min.		Numele elevului:
Comparati desenul din partea stanga a tabelului cu imaginea din dreapta si incercati sa identificati piesele componente. Treceti raspunsul in casuta corespunzatoare. Treceti in casuta nota pe care o calculati pentru raspunsurile date. Veti primi rezolvarea de la profesor, dupa care va veti acorda o alta nota pe care o veti trece in casuta alaturata. Anuntati ambele note profesorului.

                       ACTIVITATEA 3

Unitatea de invatare: Transmisii mecanice.
Tema: Identificarea elementelor sistemelor de transmitere a miscarii si enuntarea rolului functional	Data: Durata activitatii: 15 min.	Numele elevului:

In figura de mai jos, aveti un mecanism de ridicat.

a)     numiti mecanismul

b)      scrieti ce reprezinta componente 1, 2, 3

c)      pentru elementul 1,  enuntati principiul de functionare si din ce materiale poate fi confectionat

ACTIVITATEA 4

Unitatea de invatare: Transmisii mecanice.
Tema:  Identificarea elementelor sistemelor de transmitere a miscarii si enuntarea rolului functional	Data: Durata activitatii: 15 min.	Numele elevului:

In figurile de mai jos, recunoasteti mecanismele si scrieti care sunt partile componente

A

B

C

D

ACTIVITATEA 5

           

Unitatea de invatare: .Transmisii mecanice
Tema: Fisa de lucru -ambreiaje	Data: Durata activitatii: 15min.	Numele elevului:

Fisa de lucru

In figurile de mai jos, aveti reprezentate doua tipuri de ambreiaje.

1)                 Recunoasteti partile componente

2)                 Scrieti in dreptul figurilor ce tipuri de ambreiaje sunt reprezentate

3)                 Care este rolul functional al unui ambreiaj?

a)

b)

ACTIVITATEA 6

Unitatea de invatare: .Transmisii mecanice
Tema: Realizarea unei scheme cinematice, identificarea elementelor, identificarea sistemului	Data: Durata activitatii: 25min.	Numele elevului:

Urmariti desenul de mai jos. Identificati:

1)                 Sistemul reprezentat

2)                 Partile componente

3)                 Reprezentati schema cinematica a sistemului reprezentat axonometric

ACTIVITATEA 7

Unitatea de invatare: .Transmisii mecanice
Tema: Utilizarea simbolurilor in intocmirea schemelor cinematice	Data: Durata activitatii: 15min.	Numele elevului:
Obiectiv: Prin aceasta activitate dorim sa vedem in ce masura se poate citi o schema cinematica, recunoscandu-se simbolurile utilizate si principiul de functionare.
Studiind schema cinematica a unei masini de gaurit radiale - reprezentata mai jos, explicati principiul ei de functionare . Conform schemei :  Motor - 1, Motor - 2; Axul portburghiu -  3; Roata de mana - 5; Saniei - 6; Surub cu piulita - 7.

ACTIVITATEA 8

Unitatea de invatare: .Asamblarea sistemelor de transmitere a miscarii
Tema: Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice	Data: Durata activitatii: 90min.	Numele elevului:

REFERAT

Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice

Realizati un referat urmarind lucrarile practice executate in atelierul scoala, referitor la Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice.

Veti tine cont de operatiile:

Ø      De pregatire a rotilor, a arborilor si a carcaselor;

Ø      De asamblare a rotii din doua bucati;

Ø      De asamblare a rotii pe arbore - defecte

Ø      De verificare a montarii si angrenarii - defecte

               Timp de lucru :

-          pentru observarea lucrarii in atelier - 50min.

-          pentru realizarea partii scrise - 40 min

ACTIVITATEA 9

Unitatea de invatare: .Asamblarea sistemelor de transmitere a miscarii
Tema:Schema de asamblare a reductorului	Data: Durata activitatii: 45min.	Numele elevului:

FISA DE LUCRU

Analizati desenul de mai jos (reductor de turatie tip BH). Realizati schema procesului tehnologic de asamblare a reductorului.

ACTIVITATEA 10

Unitatea de invatare: .Asamblarea sistemelor de transmitere a miscarii
Tema Plan de operatii la asamblare	Data: Durata activitatii: 45 min.	Numele elevului:

Pentru reductorul din desen, intocmiti planul de operatii pentru subansamblul melc -roata melcata

Mai jos, aveti modelul de tabel pe care sa lucrati:

                                                              

ACTIVITATEA 11

Unitatea de invatare: Intretinere, reparatii
Tema Intretinerea lagarelor cu alunecare	Data: Durata activitatii: 50 min.	Numele elevului:

Referatul va trata urmatoarele probleme:

1. Ansamblul fus-cuzinet - descriere, conditii de buna functionare

2. Fenomene caracteristice functionarii lagarelor cu alunecare

3. Forme de uzura

4. Ungerea

ACTIVITATEA 12

Unitatea de invatare: .Verificarea asamblarii
Tema: Montarea si verificarea montarii arborilor drepti	Data: Durata activitatii: 30 min.	Numele elevului:

LUCRARE PRACTICA

Context:

            Se afla la dispozitia elevului un stand reprezentand de exemplu (ii functie de dotarile din scoala), doua lagare cu alunecare, un arbore, cuzineti, panza abraziva, carpa uscata, pensula, vopsea, unsoare.

Cerinte:

            Executa montarea si verificarea arborelui .

              

SOLUTIONAREA ACTIVITATILOR

·        Scopul solutionarii activitatilor de invatare ar trebui sa fie acela de a oferi elevilor si profesorului informatii referitoare la ceea ce a invatat elevul si ce mai trebuie sa invete in continuare.

·        Fiecare solutie ar trebui sa inceapa pe o pagina noua pentru a-i fi mai usor profesorului sa dezvaluie solutiile elevilor rand pe rand

·        Fiecare activitate ar trebui sa includa un titlu care sa furnizeze urmatoarele informatii:

·        Denumirea activitatii

·        Denumirea modulului si orice alte referinte administrative.

·        Sfaturi despre ce anume ar trebui sa faca un elev daca gaseste o solutie identica cu a altcuiva; de exemplu, orientarea catre materiale suplimentare mai avansate.

·        Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui sa faca elevul daca gaseste solutii diferite. Sfaturi potrivite vor varia in functie de domenii si de activitati. Un anumit sablon ar putea fi:

-        Rugati elevul sa repete activitatea, dar cu asistare suplimentare - de ex. Solicitandu-i sa citeasca instructiuni mai detaliate sau sa utilizeze un instrument cum ar fi un computer.

-        Apoi

-        Daca a doua incercare a elevului esueaza; directionati-l catre materiale de invatare suplimentare sau catre profesor.

-        In cazul in care a doua incercare a elevului este o reusita; rugati-l sa efectueze o activitate planificata pentru a le verifica cunostintele si intelegerea. In cazul in care acea activitate este o reusita, elevii vor fi directionati catre activitatea urmatoare sau catre un material suplimentar mai avansat.

ACTIVITATEA 1

I  1.b; 2.c; 3.a

II a) tractiune ;b)ambreiaje, arborilor ;c) lagarele

III 1-d; 2-a ; 3-b ; 4-e

IV

		3
	2	C	A	B	L	U
		U
		R		4
1	M	E	C	A	N	I	S	M
		A		R
				B					7
			5	O	S	I	E		A
			6	R	U	L	M	E	N	T
				I					G
									R
									E
									N
									A
									J

                          

                           

ACTIVITATEA 2

	Mecanism cremaliera
	Roti dintate conice
	Mecanism melc-roata melcata
	Transmisie cu curea
	Roti dintate cilindrice

                             

ACTIVITATEA 3

A mecanism cu grup balador dublu;  Z1, Z2 - roti dintate; I, II -arbori; Z3-Z4 -grup balador

B mecanism cu grup balador triplu; Z1, Z2, Z3 - roti dintate; I, II, III -arbori; Z4-Z5-Z6 grup balador triplu

C mecanism cu roti dintate si cuplaje;  Z1, Z2 - roti dintate; I, II -arbori; k1, k2 -cuplaje

D. Transmisie prin roti de curea in trepte;  I, II - arbori; D.-roti de curea

                           ACTIVITATEA 4

1)     Scripete mobil

2)     1 -cablu ; 2- roata de cablu ;3- greutate de ridicat

3)      Principiul de functionare

Cablurile sunt solicitate la tractiune, functioneaza prin aderanta la suprafata rolelor.

Cablurile se infasoara pe role de cablu sau pe tambur.

Materiale pentru cabluri

• Otel carbon de inalta rezistenta
• Toroane din otel carbon grupate prin cablare in jurul unei inimi (un manunchi de fire vegetale, minerale, metalice sau sintetice ) intr-unul sau mai multe straturi concentrice.

                           ACTIVITATEA 5

• Cuplajele intermitente, denumite si ambreiaje, sunt cele care permit cuplarea (ambreierea) sau decuplarea (debreierea) arborilor atat in mers cat si in repaus, fara a fi demontate.                         

                          

ACTIVITATEA 6

1. Reductor de viteza in trei trepte de reducere

2. Prima treapta de reducere este un angrenaj conic .Treptele 2 si 3 sunt angrenaje cilindrice. Arborii acestor angrenaje cu dinti drepti sunt asezati pe rulmenti

3.                          

                         

                          

ACTIVITATEA 7

                Schema cinematica reprezinta transmiterea miscarii la o masina de gaurit. De la motorul 1, miscarea de rotatie se transmite prin angrenajele cutiei de viteze la axul portburghiu 3; avansul axului portburghiu se poate realiza si cu roata de mana 5; motorul 2 transmite miscarea saniei 6 pe verticala, prin surubul cu piulita 7.

                              ACTIVITATEA 8

Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice - REFERAT

Pregatirea rotilor, arborilor si a carcaselor:

Se verifica:

• precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor, deformari ale rotilor dintate,  arborilor sau carcaselor
•  se verifica distanta dintre axe si paralelismul acestora

    Asamblarea rotilor pe arbore:

§         se monteaza pana in canalul arborelui (la asamblarea cu pana);

§         roata dintata se introduce pe suprafata cilindrica de centrare a arborelui

§         se fixeaza roata pe arbore:

a.      cu pana si piulita (asigurarea impotriva deplasarii axiale se face cu saiba si piulita);

b.      prin caneluri si piulita (asigurarea impotriva deplasarii axiale se face cu saiba si piulita);

c.      cu pana pe con si asigurata cu piulita (centrarea se face pe con);

d.      prin strangere cu suruburi de gulerul arborelui (centrarea se realizeaza pe alezaj cilindric);

e.      prin ajustaj aderent sau blocat si fixat axial cu un surub sau cu un stift( centrarea se face pe capatul cilindric al arborelui).

Defecte de asamblare:

-montarea necorespunzatoare a rotii dintate,

-jocul rotii pe arbore

-deformarea rotii

-contact neetans intre roata si arbore

-batai radiale si frontale

 

Verificarea montarii

-paralelismul arborilor( se verifica cu ajutorul unor calibre dorn si al micrometrului de interior);

-coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de rotatie;

-distanta dintre axele arborilor ( se verifica cu ajutorul unor calibre dorn si al micrometrului de interior);

Controlul arborelui, cu roata dintata montata, consta in verificarea batailor radiale si frontale, cu ajutorul unui dispozitiv special, urmarind etapele urmatoare:

• arborele se aseaza pe doua prisme, iar acestea pe o suprafata.
• se regleaza inaltimea prismelor pentru ca arborele sa fie perfect orizontal, folosindu-se comparatorul.
• intre dintii rotii se introduce un calibru peste care se aseaza palpatorul ceasului comparator, reglat in pozitia zero.

• se invarteste putin roata dintata si se masoara abaterea fata de pozitia zero; bataia radiala nu trebuie sa fie mai mare de 0, 025-0, 075mm;

• se aseaza palpatorul pe partea frontala a rotii si se masoara bataia frontala care nu trebuie sa fie mai mare de 0, 10-0, 15mm.

Verificarea angrenarii- se face prin verificarea petei de contact.

-danturile celor doua roti ale angrenajului supus verificarii, sunt spalate si degresate;

-flancurile rotii dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sau amestec de negru de fum cu petrol;

-se roteste roata conducatoare incet, manual, urmarindu-se amprentele lasate pe flancurile rotii dintate conduse.

Angrenarea este buna  daca pata de contact acopera partea centrala a dintilor (40-60% din inaltime si 50-70% din latimea dintilor).

      Defecte de angrenare:

• pata de contact este centrala, dar este plasata prea aproape de fundul dintelui- distanta dintre axe este prea mica;
• pata de contact este centrala, dar este plasata prea aproape de varful dintelui- distanta dintre axe este prea mare;
• petele de contact deplasate lateral - axele celor doi arbori nu sunt paralele sau rotile sunt montate gresit pe arbori.

 Calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se apreciaza si dupa zgomotul produs:

-zgomot uniform, rotile se rotesc lin- montare si functionare corecta;

-zgomot prea mare sau schimbator- erori de executie sau de montare a rotilor dintate;

-zgomot pulsat- roti excentrice;

-vajait puternic si socuri- pas mare si profil neuniform;

-scartait- asperitati pe profilul dintilor.

Jocurile laterale si cele radiale trebuie sa aiba valori optime. Ele au ca efect presarea lubrifiantului si griparea rotilor in timpul functionarii, iar in final uzura dintilor, defectarea lagarelor si indoirea arborilor.

Jocul dintre flancurile rotilor dintate in angrenare se poate verifica regland rotile conjugate la distanta teoretica dintre axe si determinand jocul total printr-un calibru de interstitii sau sarma de plumb.

                  

                         ACTIVITATEA 9

                                        

       

                                         ACTIVITATEA 10

                   ACTIVITATEA 11

1. Ansamblul fus cuzinet este considerat cupla cinematica - se afla in contact permanent printr-o legatura care permite mobilitatea cel putin a uneia dintre ele. Buna functionare se realizeaza numai daca materialele sunt corect alese, indeplinind urmatoarele conditii:

-intre cele doua materiale din care sunt confectionate sa nu existe afinitate chimica -pentru evitarea gripajului

-fusul sa fie protejat impotriva coroziunii

-materialul antifrictiune sa faca fata solicitarii sarcinilor, coroziunii, oboselii in exploatare, uzurii.

-materialele celor doua elemente ale cuplei sa permita absorbtia, formarea si refacerea rapida a filmului de lubrifiant .

2. Pentru o miscare de rotatie uniforma, intre fus si cuzinet trebuie asigurata o valoare optima a jocului. Diminuarea jocului poate duce la aparitia fenomenului de frecare, ceea ce va conduce la incalzirea si uzarea lagarului.

3. Forme de uzura:

- uzura de contact

- uzura de gripaj

- uzura abraziva

4. Ungerea -avantaje-amortizarea vibratiilor, protectie impotriva patrunderii impuritatilor din exterior si etanseaza, preia sarcina din exploatare eliminand contactul intre straturile de lubrifiant, etc.

Lubrifianti utilizati:

- lichizi

- solizi

- gazosi

Criterii de alegere a lubrifiantilor:valoarea presiunii din lagar si a turatiilor, conditiile de functionare

REGIMUL DE UNGERE HIDRODINAMIC - caracteristici

-         solutii constructive ale cuzinetului pentru asigurarea unei repartizari uniforme de lubrifiant

REGIMUL DE UNGERE HIDROSTATIC - caracteristici

                            ACTIVITATEA 12

In vederea montarii arborelui, elevul va trebui sa parcurga urmatoarele operatii:

-verificarea fusurilor si partilor de calare, care trebuie sa fie netede, fara zgarieturi, loviri sau urme de coroziune - daca acestea exista, se vor elimina prin pilire fina, urmata de finisare cu panza abraziva;

-verificarea cuzinetilor, daca sunt corect fixati in corpul lagarului;

-ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor; pentru acesta, se sterg fusurile cu o carpa uscata si se acopera cu un strat subtire de vopsea. Se aseaza arborele in lagare cu ambele fusuri si se monteaza capacele lagarelor. Se invarteste usor arborele cu scopul de a se realiza tusarea cuzinetilor.

-se demonteaza capacele lagarelor si se executa ajustarea cuzinetilor acolo unde apar proeminente indicate de vopsea .Operatiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe suprafata cuzinetului corespunde preciziei impuse de asamblare.Se considera ca suprafata este corespunzatoare daca contine 15-25 pete de vopsea pe o suprafata de 25x25 mm² .

-se spala fusurile si cuzinetii, se usuca si se ung cu unsoare, folosind o pensula

-se monteaza definitiv arborele in lagare

Bibliografie

Aceasta sectiune ofera o lista de materiale de referinta impreuna cu detalii despre alte sugestii de lectura si resurse, de exemplu website-uri. Atunci cand sugerati elevilor anumite lecturi, oferiti-le o lista concisa.

G.Both, C.Popovici, C.Truta, E.Solomon - Sisteme de transmitere a miscarii-manual electronic 2005

M. Pavelescu, S. Pavelescu - Sisteme de transmitere a miscarii -manual, Editura didactica si pedagogica. 2007.

Gh. Ion, M. Voicu, I. Paraschiv - Tehnologia asamblarii si montajului manual, pt.licee ind. cl a XI-a si a XII-a si scoli profesionale, Editura didactica si pedagogica, 1978.

http://en.wikipedia.org/

ANEXE

                                
FISA DE DOCUMENTARE

SIMBOLURI - ORGANE DE MASINI
Denumirea		Semnul conventional	Denumirea		Semnul conventional
Traiectoria miscarii	rectilinie		Lagare cu rostogolire radial axiale	Intr-un sens
	de rotatie			In ambele sensuri
Miscare intr-un sens	rectilinie		Lagare cu rostogolire axiale	Intr-un sens
	de rotatie			In ambele sensuri
Miscare intr-un sens cu oprire instantanee	rectilinie		Imbinare mobila pe arbore
	de rotatie		Imbinare fixa pe arbore cu pana
Miscare intr-un sens cu oprire prelungita	rectilinie		Imbinare mobila cu piesa alunecatoare
	de rotatie		Cuplaje permanente	Cuplaj rigid
Arbore, tija, osie, bara				Cuplaj mobil
Arbori biela cotiti	Cu un singur cot			Cuplaj telescopic
	Cu mai multe coturi		Cuplaje nepermanente (ambreiaje)	Cu gheare intr-un sens
Imbinare rigida sudata				Cu gheare in ambele sensuri
Reazeme	Simplu fix			Cu frictiune conic
	Cu articulatie			Automat (centrifug)
	Cu articulatie sferica		Lagare cu alunecare si rostogolire	Radial cu alunecare si oscilant
Lagare cu alunecare si rostogolire	Semn general			Cu rostogolire
	Radial cu alunecare

FISA DE DOCUMENTARE

Nr. crt.	Denumirea					Semnul conventional
1	Transmisii prin frictiune		Cu roti cilindrice
			Cu roti conice
2	Transmisie directa cu curea lata
3	Transmisie cu curea trapezoidala (3 curele)
4	Transmisie cu curea rotunda
5	Transmisie cu lant
6	Angrenaj cilindric exterior(semn general)
7	Angrenaj conic (semn general)
8	Angrenaj melcat cu melc cilindric
9	Frine			Cu sabot
				Cu banda
10	Mecanism cu culisa oscilanta
11		Mecanism cu cruce de Malta
12		Maneta de comanda
13		Manivela
14		Roata de mana

FISA DE DOCUMENTARE

OSII

Definitie

Osiile reprezinta organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini (roti sau role) aflate in miscare de rotatie, fara a contribui la transmiterea miscarii.Osiile sunt solicitate doar la incovoiere.

Domenii de utilizare:

·        sustinerea rotilor de rulare libere in cazul materialului rulant si a diferitelor tipuri de vehicule cu tractiune manuala / animala / mecanica,

·        sustinerea rolelor din componenta masinilor de ridicat, etc

Clasificare

a.      Dupa forma sectiunii transversale:

• osii cu sectiune circulara;
• osii cu sectiune inelara.

b.      Din punct de vedere cinematic:

• osii fixe;
• osii rotative.

Constructie

Partile componente ale unei osii sunt:

1.      fusuri (zone prin care osia se sprijina in lagare);

2.      zone de calare a rotilor;

3.      tronsoane libere sau intermediare cilindrice sau conice).

           

Materiale folosite pentru confectionarea osiilor: 1.      Oteluri oteluri de uz general: OL 37; OL 42; OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60; oteluri carbon de calitate: OLC 25; OLC 35; OLC 45; etc.; oteluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41 MoCr 11; 13 CrNi 15; etc. 2.      Fonte de calitate superioara (pentru osii mari sau supuse la solicitari mai reduse). 3.      Aliaje neferoase: alama; bronz. 4.      Materiale nemetalice: textolit; materiale plastice; lemn.

FISA DE DOCUMENTARE
ARBORI
Definitie Arborii reprezinta organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini (roti) aflate in miscare de rotatie, contribuind la transmiterea miscarii. Arborii sunt solicitati compus la torsiune + incovoiere. Domenii de utilizare: sustinerea rotilor (dintate, cu frictiune, de curea, de lant, pentru cabluri) din componenta reductoarelor, variatoarelor de turatie in trepte si variatoarelor continue, sustinerea rotilor de rulare motoare ale diferitelor tipuri de vehicule, etc	Fig. 1 - Identificarea unui arbore
Clasificare c.      Dupa forma sectiunii transversale: arbori cu sectiune circulara; arbori cu sectiune inelara. d.      Dupa solicitarea preponderenta: arbori de torsiune (arbori scurti); arbori solicitati compus (arbori lungi). e.      Dupa forma: arbori drepti; arbori cotiti; arbori cu came.
Constructie Partile componente ale unui arbore sunt: 4.      fusuri - zone prin care arborele se sprijina in lagare; 5.      zone de calare a rotilor; 6.      tronsoane libere (intermediare).

Fig. 2 - Tipuri de arbori

Materiale folosite pentru confectionarea arborilor 1.      Oteluri oteluri de uz general: OL 37; OL 42; OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60; oteluri carbon de calitate: OLC 25; OLC 35; OLC 45; etc.; oteluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41 MoCr 11; 13 CrNi 15; etc. Fonte de calitate superioara (pentru arbori mari sau supusi la solicitari mai reduse). 2.      Aliaje neferoase: alama; bronz. 3.      Materiale nemetalice: textolit; materiale plastice; lemn.

FISA DE DOCUMENTARE

LAGÃRE CU ALUNECARE Definitia lagarelor Lagarele sunt organe de masini care au rol de sustinere si ghidare a arborilor sau osiilor in miscarea lor de rotatie, sub actiunea sarcinilor in timpul exploatarii. Clasificarea lagarelor ·         dupa natura fortelor de frecare a)      lagare cu alunecare b)      lagare cu rostogolire (lagare cu rulmenti) ·         dupa directia sarcinii principale fata de axa de rotatie a)      radiale b)      axiale c)      radial-axiale a)     Lagare cu alunecare Definitie Sunt organe de masini care au rol de sustinere si de ghidare a osiilor si a arborilor la care forta de frecare intre suprafata interioara a lagarului si fus este de alunecare. Partile componente ale unui lagar cu alunecare (fig. 1) ·        corp ·        cuzinet (bucsa) ·        gauri de fixare Cuzinetul este reperul care realizeaza contactul fizic intre arbore / osie si lagar.

Fig.1

Clasificarea lagarelor cu alunecare Din punct de vedere constructiv simple (tip bucsa sau realizate prin practicarea unui alezaj direct in corpul masinii) complexe (alcatuite din corp si cuzinet)

Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materialele din care se executa cuzinetii coeficient de frecare redus buna rezistenta la uzare(antifrictiune) conductivitate termica mare pentru a inlesni transferul de caldura temperatura de topire superioara temperaturii de functionare a lagarului coeficient de dilatare termica redus Materiale pentru cuzineti aliaje metalice pe baza de plumb cu cupru sau de zinc fonte si oteluri materiale metalice sinterizate (obtinute din pulberi metalice la presiuni si temperaturi mari ) materiale bimetalice (se aliaza benzi din materiale diferite) materiale metalice combinate cu materiale nemetalice materiale nemetalice (materiale plastice, materiale ceramice, cauciuc, grafit) Avantajele si dezavantajele utilizarii lagarelor cu alunecare fata de lagarele cu rostogolire Avantaje: Nu sunt zgomotoase, asa cum sunt rulmentii Au gabarit diametral mai mic la acelasi diametru de fus Sunt mai putin rigide decat rulmentii Defectarea poate fi observata si remediata, nu se produce brusc ca la rulmenti Se monteaza mai usor decat inelele rulmentilor deoarece sunt executate in general din doua bucati Dezavantaje: Fusul arborelui se uzeaza mai repede Consum mai mare de lubrifiant Pierderi mai mari prin frecare.

FISA DE DOCUMENTARE

LAGARE CU ROSTOGOLIRE Definitia lagarelor: Lagarele sunt organe de masini care au rol de sustinere si ghidare a arborilor sau osiilor in miscarea lor de rotatie, sub actiunea sarcinilor in timpul exploatarii. Clasificarea lagarelor ·        dupa natura fortelor de frecare a)     lagare cu alunecare b)     lagare cu rostogolire (lagare cu rulmenti) ·        dupa directia sarcinii principale fata de axa de rotatie a)     radiale b)     axiale c)      radial-axiale b) Lagare cu rostogolire (cu rulmenti) Definitie Lagarele cu rostogolire sunt organe de masini care se obtin prin inlocuirea cuzinetului din lagarele cu alunecare printr-un rulment. De aceea aceste lagare se numesc si lagare cu rulmenti. Partile componente ale unui rulment (fig. 1) ü      inel exterior ü      inel interior ü      corpuri de rostogolire (bile sau role) ü      colivie

Clasificarea rulmentilor Dupa directia de actionare a sarcinii principale: - radiali (fig.2) ·        axiali (fig.3) ·        radiali-axiali (fig.1 ) Dupa forma corpurilor de rostogolire ·        cu bile (fig.1) ·        cu role (fig.3) Materiale pentru rulmenti RUL1, RUL2 (oteluri speciale pentru rulmenti) pentru inelul interior, inelul exterior, bile si role. Oteluri obisnuite, bronzuri, duraluminiu, materiale plastice pentru colivie. Avantajele si dezavantajele utilizarii lagarelor cu rostogolire fata de lagarele cu alunecare Avantaje: Pierderi mici de putere prin frecare Pot functiona la turatii mari Consum redus de lubrifiant in perioada de intretinere Permit interschimbabilitate usoara Dezavantaje: Necesita precizie mare de executie si montaj Prezinta sensibilitate pronuntata la socuri si supraincarcari

FISA DE DOCUMENTARE
ROTI DINTATE
Definitii Rotile dintate reprezinta organe de masini care au rolul de a prelua si transmite miscarea de rotatie prin intermediul unor dinti dispusi pe suprafata activa a acestora. Dimensiuni: de la fractiuni de milimetru pana la diametre de strunjire Ds > 10m. Angrenajul reprezinta o pereche de roti dintate avand acelasi modul, aflate in angrenare: roata dintata conducatoare; roata dintata condusa.	Fig.1- Angrenaj
Numarul minim de dinti ai unei roti dintate Pentru evitarea fenomenului de interferenta (intersectia varfurilor unei roti dintate cu baza dintilor celeilalte roti a angrenajului):
Domenii de utilizare Mecanismele cu roti dintate sunt cele mai utilizate mecanisme in constructia moderna de masini si aparate. Avantaje: asigura un raport de transmitere constant; ·        garanteaza siguranta in functionare: ·        la viteze si puteri reduse (aparate tip ceasornic) ·        la puteri de zeci de Mw (mas+ini grele) ·        la viteze periferice ridicate, pana la 100 - 150 m/s (masini rapide). Dezavantaje: ·        tehnologie de executie pretentioasa; ·        producerea zgomotelor la turatii mari (cu o intensitate proportionala cu turatia si invers proportionala cu precizia de executie si montaj). La angrenajele cu dinti inclinati, in V sau curbi, zgomotul este mai redus !

Clasificarea rotilor dintate
a.      Dupa forma suprafetei danturate: ·        roti dintate cilindrice; ·        roti dintate conice; ·        roti dintate melcate.	b.      Dupa orientarea dintilor: ·        roti dintate cu dinti drepti; ·        roti dintate cu dinti inclinati; ·        roti dintate cu dinti In V sau W; ·        roti dintate cu dinti curbi.
c.      Dupa pozitia suprafetei danturate: ·        roti dintate cu dantura exterioara; ·        roti dintate cu dantura interioara.	d.      Dupa forma curbei flancurilor: ·        roti dintate cu profil evolventic; ·        roti dintate cu profil neevolventic (cicloidal, in arc de cerc).
Fig. 2 Roti dintate cilindrice	Fig. 3 Roti dintate conice
Avantajele rotilor dintate cu profil evolventic: caracteristicile evolventei depind numai de marimea cercului de baza; orice roata cu profil evolventic poate angrena cu o alta roata din familia profilurilor evolventice avand acelasi; angrenarea ramane corecta chiar daca distanta dintre axe nu ramane riguros exacta; prelucrarea danturii cu profil evolventic poate fi realizata fara dificultati, folosind scule cu profil drept (neevolventic).

Clasificarea angrenajelor Dupa pozitia axelor de rotatie: cu axe paralele (angrenaje cilindrice); cu axe care se intersecteaza in plan (angrenaje conice); cu axe care se incruciseaza in spatiu (angrenaje melcate).
Fig.4 Angrenaj cilindric	Fig.5 Angrenaj conic	Fig.6 Angrenaj melcat
Materiale folosite pentru confectionarea rotilor dintate 1.      Oteluri ·        oteluri carbon de calitate pentru cementare si imbunatatire; ·        oteluri aliate pentru constructia de masini ; ·        otel carbon turnat in piese ; ·        otel aliat turnat in piese. 2.      Fonte: fonta maleabila ; fonta cu grafit nodular ; fonta antifrictiune. 3.      Aliaje neferoase: alama; bronz. Materiale nemetalice: textolit; bachelita; poliamide; diferite sortimente de materiale plastice.

                            

FISA DE DOCUMENTARE
ROTI DE FRICTIUNE Definitie Rotile de frictiune sunt organe de transmitere a miscarii de rotatie prin contact direct, datorita fortelor de frecare. (Fig.1)		Fig 1
Roti de frictiune cilindrice netede (fig.2)
Roti de frictiune cilindrice cu caneluri (fig.3)
Roti de frictiune conice (fig.4)

Roti de frictiune toroidale (fig.5)
Roti de frictiune sferice (fig.6)

Principiul de functionare

Miscarea este transmisa mai intai de la arborele conducator, antrenat de motor, la roata conducatoare. Apoi se transmite rotii conduse, datorita fenomenului de frecare produs fie de-a lungul unei linii, fie intr-un punct.

  

Materiale pentru rotile de frictiune

• Oteluri pentru rulmenti RUL3
• Materiale plastice de frictiune speciale
• Textolit

Avantajele si dezavantajele transmisiilor prin roti de frictiune fata de transmisiile prin lanturi

Avantaje :

• Au forma constructiva simpla si dimensiuni reduse ale corpurilor de rostogolire
• Functioneaza fara socuri si cu zgomot redus
• Au posibilitatea de a patina in cazul suprasolicitarilor de scurta durata, protejind astfel instalatiile respective
• Au posibilitatea reglarii fara trepte a turatiei

Dezavantaje

• Produc sarcini mari pe arbori si lagare
• Necesita dispozitive de presare speciale pentru apasarea corpurilor de rostogolire intre ele
• Prezinta pericolul deteriorarii transmisiei in cazul alunecarii (patinarii) si, uneori, uzura neuniforma a corpurilor de rostogolire
• Imposibilitatea obtinerii unor rapoarte de transmitere absolut precise, datorita alunecarii rolelor sau erorilor de executie ale diametrelor acestora, elimina posibilitatea utilizarii acestui tip de transmisie pentru legaturi cinematice rigide si pentru transmiterea unor puteri mari.