Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























SOLFEGIU PENTRU TOTI

Muzica











ALTE DOCUMENTE

Polka Pizzicato (Johann Strauss Jr
Marele vals - Lacul lebedelor (Piotr Ilici Ceaikovski)
Village Swallows Waltz (Josef Strauss)
Cântecul lui Solveig - Peer Gynt (Edvard Grieg)
BEETHOVEN
Vals lent
DEEP PURPLE
Aici gasiti cele mai uzuale acorduri pentru muzica folk si nu numai.
B.U.G. Mafia - O poveste fara sfarsit




CONSTANTIN RIPA- NELIDA NEDELCUT

SOLFEGIU

PENTRU TOŢI

MANUAL COMPLET DE ÎNVĂŢARE

A CITIRII MUZICALE

Volumul I

Editura MediaMusica

a Academiei de Muzica  "Gheorghe Dima" - Cluj

2007


Cuprins

Cuvânt înainte

5

           Capitolul A: GAMELE NATURALE

7

Gama Do major

7

Lectia 1 - Scara gamei Do major

7

Lectia 2 - Arpegiul gamei Do major

10

Lectia 3 -  Sensibila

13

Lectia 4 -  Treaprta a II-a supratonica (sau contradominanta)

16

Lectia 5 -  Treaprta a VI-a supradominanta (medianta inferioara)

18

Lectia 6 -  Treaprta a IV-a (Subdominanta)

21

Lectia 7 -  Intervalul de secunda

25

Lectia 8 -  Intervalul de terta

28

Lectia 9 -  Intervalul de cvarta

33

Lectia 10 - Intervalul de cvinta

37

Lectia 11 -  Intervalul de sexta

42

Lectia 12 -  Intervalul de septima

48

Lectia 13 -  Acordurile gamei Do major

53

Lectia 14 -  Rasturnarea acordurilor

58

Lectia 15 -  Recapitularea problemelor gamei Do major

66

II. Gama la minor

Lectia 16 - Scarile gamei la minor:la minor natural

74

Lectia 17 - Gama la minor armonic

80

Lectia 18 - Intervalele din gama la minor armonic (1)

                   secunda marita, tertele si cvarta

85

Lectia 19 - Intervalele în gama la minor armonic (2)

                   cvintele si sextele

90

Lectia 20 - Intervalele în gama la minor armonic (3)

                   septimele

95

Lectia 21 - Acordurile gamei la minor armonic

99

Lectia 22 -  Recapitularea  gamei la minor armonic

104

Lectia 23 - Gama la minor melodic

109

Lectia 24 - Gama la minor melodic în coborâre (melodic "baroc")

115

Lectia 25 -  Recapitularea  gamei la minor cu toate variantele sale

119

Lectia 26 -  Intonatii cromatice în la minor

125

III. Alteratii si cromatisme în gamele Do major si la minor

Lectia 27 - Alteratia treptei a IV-a suitor

                   în Do major si la minor

130

Lectia 28 - Alteratia treptei a VI-a coborâtoare (lab)

                   în tonalitatea Do major

140

Lectia 29 - Alteratia suitor a treptei a V-a (sol#) si alternanta

                   Coborâtoare a treptei a VII-a (sib) în Do major

143

Lectia 30 - Alteratia coborâtoare a treptei a II-a

                  (reb în Do major si sib în la minor)

147

Lectia 31 - Alteratia treptei a III-a descendenta în Do major (mib),

                   ascendenta în la minor(do#)

151

Lectia 32 - Alteratia ascendenta a treptei a I-a în Do major (do#)

                   si la (lab)

               - alteratia ascendenta a treptei a II-a în Do major (re#)

156

Lectia 33 -  Recapitularea alteratiilor în Do major

162

Lectia 34 -  Recapitularea alteratiilor în la minor

167

Lectia 35 -  Recapitularea generala a tonalitatii Do major si la minor

172


Cuvânt înainte

  Cartea de fata este conceputa ca un fel de curs, un manual la îndemâna tuturor celor care doresc sa învete solfegiu, (citirea muzicala vocala), autododact (fara professor).

  De aceea lectiile acestui curs structureaza un process foarte gradat, bazat pe elementele pe care auzul nostru le poseda natural, sau pe un auz oarecum format prin influenta muzicii pe care o ascultam (vrând, nevrând) prin mijloacele mass-media audio, muzica preponderant tonal- functionala. Daca suntem la o vârsta mai adulta, cu atât mai mult, scoala ne-a oferit deja unele elemente care orcât de neînsemnate ar fi, ne vor facilita primii pasi.

În consecinta exercitiile pe care le vom parcurge si care nu presupun un efort foarte mare, ne vor duce pe nesimtite la învatarea solfegiului.

Important este sa preservam, ceea ce ar presupune un studiu zilnic de cca. 15-20 minute. Vor fi, speram, stimulati si de melodiile (solfegiile) pe care la ofera cursul, ele fiind extrase din luvrarile unor compozitori universali de valoare (Vivaldi, Bach, Mozart etc.).

Desigur ca în procesul învatarii ne putem ajuta si de un instrument, mai ales cu claviatura (pian, orga electronica) sau oricare altul, fie pentru a ne lua tonul, fie pentru a ne controla ici, colo pe parcursul exercitiului. Dar în lipsa instrumentelor este suficient un camerton. Asta nu înseamna ca nu ne putem lua singuri tonul, oricum, pornind de la un sunet mai grav (nu cel mai grav) al vocii noastre.

Lectiile cursului reprezinta probleme de studiu si ca atare ele nu înseamna încadrare în timp (o ora o lectie sau o zi o lectie, etc.) ci au ca obiectiv însusirea (rezolvarea) problemei respective care, ca timp (ore, zile, saptamâni, luni), pot sa difere de la un individ la altul în functie de o sumedenie de factori (aptitudini muzicale, receptivitate, pespicacitate etc.).

Cert este însa ca (exceptând rare cazuri de lipsa totala de dotare muzicala), prin intermediul acestui curs, fiecare poate dobândi un nivel satisfacator de orientare într-o partitura solistica sau corala de nivel mediu.

De ce e nevoie sa învatam sa solfegiem?

Dincolo de interesul personal al fiecaruia, credem ca poti cei care sunt dotati musical cât de cât, merita sa învete putin solfegiu, pentru a se putea oricând angrena într-o cântare (solistica sau colectiva) în biserica sau societate, care sa-i propuna multumire, satisfactie, placere.

Cursul de solfegiu e conceput a fi complet, inclusive pentru un musician profesionist. Dar fiecare din cei ce se initiaza cu acest curs, pot întrerupe atunci când considera ca au învâtat sufficient pentru scopul pe care si l-au propus.

Din punctual nostrum de vedere, consideram însa ca este fundamental a ne însusi solfegiu (citirea) în Do major si la minor, chiar daca nu toate dificultatile intonationale si ritmice le-am învins. Caci daca acest lucru l-am realizat, avem suficiente elemente pentru a ne descurca într-un text musical (chiar în alta tonalitate).

Primul lucru care trebuie învins în fata acestui curs este . teama, teama specifica, dar nejustificata în fata oricarui limbaj de semen.

Atragem acum atentia asupra câtorva probleme de expunere a lectiilor

1. Fiecare lectie este compusa din 2 sectiuni. Prima, contine pentru primele lectii, doua momente distincte:

  • momentul a, ce prezinta tema legata de intonatie (de melodie), vizând modul de gândire si cântare a sunetelor cu explicatiile si exercitiile ce se impun,
  • momentul b, cuprinde probleme de ritm si de masurare a lui, de aemeni cu explicarea modului de rezolvare a fiecarei situatii si cu exercitii.

A doua sectiune reprezinta solfegierea propriu-zisa, cuprinzând melodiile în care problemele din a si b se regasesc împreuna.

            2. Lectiile se organizeaza pe capitole, care în fapt constituie marile etape ale însusirii solfegiului (citirii musicale). În acest fel fiecare, individual, îsi poate allege capitolele care îl intereseaza. Ici si acolo am mai tratat separate si niste notiuni teoretice ajutatoare.

            3. Organizarea în volumul (I., II.) nu are în vedere vreo repartizare a etapelor pe nivele, ci e pur si simplu o problema de design si tehnoredactare a volumului. Fara îndoiala ca de la un volum la altul exista o aprofundare, darn u si o crestere a dificultatilor cum s-ar crede, caci la timpul ei fiecare problema îsi afla rezolvarea fireasca în baza receptarii celor anterioare.

            Consideram ca acest curs este cu atât mai necesar si util cu cât în pedagogia muzicala nu exista o metoda a însusirii solfegiului (decât pentru faza "abce-darului" muzical). Credem ca acest curs va deveni (inevitabil) si un fel de "îndreptar" metodic, pentru toti profesorii ce predau solfegiu la diferite nivele (scoli de muzica, scoli de arta, etc.)

                                                                                                            Autorii


CAPITOLUL A: GAMELE NATURALE

Gamele naturale sunt considerate acele game, ale caror scari (intervale si acorduri) se constituie din sunete naturale, adica nu folosesc nici un fel de semen de alteratie[1].

Gamele Do major si la minor alcatuiesc perechea de game formata din sunete naturale[2].

I. Gama Do major

Lectia 1

a) Scara gamei Do major

            Gama Do major este reprezentata de o scara muzicala care porneste da la sunetul do si se încheie la octava acestuia.

            În consecinta gama Do major va avea sapte trepte, care poarta urmatoarele denumiri:

                 

   tonica       supratonica       medianta     subdominanta    dominanta   subdominanta     sensibila    sensibila

            Gama Do major poate fi usor intonata, pentru ca se afla ca se afla în auz imediat ce ne gândim la o melodie mai luminoasa, mai viguroasa. Fredomând aceasta melodie ne oprim pe ultimul sunet cu care se încheie si aceluia îi spunem do           îl cântam 4-5 secunde, apoi pornim scara ascendent câte o secunda fiecare sunet, iar pe sunetul de sus be oprim mai mult:


Repetam aceasta scara de mai multe ori!


Pentru a cânta scara si descendenta pornim tot de jos, urcam pâna sus si fara a ne opri, ne întoarcem pe scara descendent:


Repetam aceasta de mai multe ori cântând-o când mai repede, când mai rar, pâna ni se întipareste bine în auz.

            Daca am reusit acest lucru, avem deja achizitionat cel mai fundamental element, pentru ca tot ce urmeaza nu îmseamna decât largirea permanenta a acestei game si a raporturilor dintre suneteler ei.

            O prima largire o vom realize astfel: se cânta gama pâna la  do  de sus, neo prim putin pe sunetul  do  de sus , apoi pornim mai departe în sus ca si când am vrea sa cântam aceeasi gama Do; mergem pâna la sol (deasupra portativului) si ne întoarcem:


Repetam exercitiul de mai multe ori în viteze diferite!

Procedam în mod analog si pentru a merge mai jos de do.

Repetam exercutiul[3].

Urmeaza combinarea celor doua exercitiu:

 

Repetam de mai multe ori exceptiul în întregime, apoi îl repetam întorcându-ne de oriunde înapoi (în sus, în jos), fara a fi obligati sa urca pâna la limita de sus, sau a coborî pâna la cea de jos.


De exemplu:


Puteti continua acest joc pe gama timp de 2-3 minute

b) Masura de 2/4

Este o masura formata din doua durate de patrime (   ), adica   2    =      [4].

Se considera ca prima patrime este accentuata, iar a doua neaccentuata.

Vom face un exercitiu pentru a învata cum sa realizam o succesiune da patrimi egale încadrate în masura de 2 timpi. În timpul exercitiului vom bate (tacta) masura de 2 timpi astfel: 1 în jos, timpul 2 în sus:

Exersati aceasta tactare numarând tare: (1-2, 1-2....)!

The duration of quarter (of a beat) will be of approximately one second (the same as the clock or the heartbeats)

Vom bate acum masura de timpi si vom numara cu voce tare 1-2, 1-2, apoi vom rosti  ta-ta, ta-ta.

Repetam exercitiul de mai multe!

Lectia2

a) Arpegiul gamei Do major

Gama Do major poate fi sintetizata în arpegiu. Acesta este format din treptele I, II, V, VIII, adica tonica, terta, cvinta si octava.

                                  

Pentru a intona arpegiul (daca nu l-am auzit niciodata) procedam astfel: cântam o data gama,


apoi folosind mereu gama cântam sa fixam sunetele arpegiului.

Acum începem jocul cu sunetele arpegiului.

Asa cum am largit gama în sus si în jos, vom largi si arpegiul:

Acum vom face un joc cu sunetele arpegiului, pentru a ne obisnui sa sarim cu usurinta de la unul la altul.    


b) Masura de 2/4 cu doimi.

Cele 2 patrimi ( )  ale masuri se pot contopi într-o durata mai mare, aceasta fiind doimea( ). Ea va dura doua batai (doi timpi). De aceea în loc de ta-ta, al doilea ta  va fi înlocuit de o prelungire a lui a de la primul ta:


Repetam exercitiul 3-4 ori!


Având însusite gama si arpegiul, precum si masura de 2/4 în care stim sa tactam patrimea  si doimea , vom încerca sa solfegiem niste melodii care folosesc aceste elemente[5].

Vom avea grija ca înainte de a solfegia o melodie, sa ne "acordam", adica sa cântam gama si arpegiul, pentru a ne stabiliza în ureche sunetele. Acest lucru îl vom face de fiecare data când simtim ca ne "ratacim" intonational. Ne oprim si cântam gama si cântam gama si arpegiul si pornim mai departe de la un sunet al arpegiului.

SOLFEGii

            G.D.KIRIAC

Cântec

 

            I. VOROBSCHIEVICI

Canon

 

Dupa C. BRĂILOIU, I. CROITORU

Manual de muzica

 
 

Lectia 3

a) Sensibila

Între sunetele cele mai importante ale gamei este sunetul treptei a VII- a  sensibila. Ea reprezinta instabilitatea (tensiunea) si se va "rezolva" pe tonica (treapta I sau a VIII-a) care reprezinta stabilitatea (relaxarea). Ea trebuie gândita mereu "lipita" de tonica pe care ea se rezolva[6].


b) Masura de 2/4 cu optimi.


Unitatea de timp     se poate divide în 2, rezultând doua optimi    =         . Astfel pe o bataie vom avea doua note si pentru a le putea cânta le vom citi cu ti-ti.

Combinam acum cele 3 durate:


Folosind acum acest ritm format cu doimi, patimi, optimi si cu intonatiile gamei, arpegiului si sensibilei, vom solfegia urmatoarele melodii.

Nu uitati sa va "acordati", cântând gama si arpegiul!

            G.BREAZUL

Melcul suparat

 
SOLFEGii

            J.HAYDN

            Simfonia 30

Finale, var.III, vioara I

 


Lectia 4

a) Treapta a II-a  - supratonica (sau contadominanta).

Pentru a intona si fixa treapta a II-a, re, ovom plasa întotdeauna deasupra tonicii. Deci vom gândi întâi tonica  do, apoi vom plasa sunetul  re  deasupra sa:


b) Masura de 2/4, cu pauze

În cadrul unei melodii anumiti timpi pot fi fara sunet, adica în locul lor apare o pauza. Pentru a ne imagina mai bine aceasta pauza pe timpul pe care este ea, vom inspira brusc.


            F.DONCEANU

Clopotelul cel istet

 

            D.SOSTAKOVICI

Preludiu si fuga op. 87nr. 5: fuga

 

            C.BRĂILOIU, I. CROITORU

Manuel de muzica

 
SOLFEGii

Lectia 5

a) Treapta a VI-a - supradominanta(sau medianta inferioara).

Treapta a VI-a, la, se afla deasupra lui sol (trepta V- dominanta):

Întrucât treapta a VI-a, la, va avea o mare importanta în raport cu do, când se va stabili gama relativa, trebuie sa ne obisnuim sa intonam acest  la pornind de la do.


Combinam acum treapta a VI-a, la, cu celelalte trepte învâtate:

 
b) Patrimea cu punctul si optimea.(             )


 Aceasta fornula ridicata  se naste atunci când de prima pîtrime (din masura) se leaga o optime din a doua patrime (divizeaza în optimi):


Pentru a o putea cânta, la început trebuie sa ne imaginam ca parca a-ar fi legato si vom "apasa" putin pe optimea legata (adica pe punct) folosind pentru aceasta silabele ta-a ti:


Repetam exercitiul!

În solfegiile care urmeaza vom citi mai întâi ritmul (fara intonatia notelor) astfel:


G.F.HAENDEL

Israel în Egipt

Cor 25:alt

 
SOLFEGii

J. HAYDEN

Simfonia 33

Finale, oboi I.

 

W.A. MOZART

Simfonia în Do, K.V. 425

p.IV, oboi I

 

G.F.HAENDEL

Israel în Egipt

Cor 28:sopran

 

Cântec popular german

 

A.T. GRECIANINOV

Piese pentru pian

Marsul soldatilor de plumb

 

Lectia 6

a)Treapta a IV-a (subdominanta)

Treapta a IV-a, fa, se gaseste deasupra lui mi, nota din arpegiu:


 b) Masura de 4/4

Masura de 4/4 poate fi gândita ca o masura formata din 2 masuri de 2/4. Ea se bate (tacteaza) astfel:

Deci jos, stânga, dreapta, sus.

În masura de 4/4 primul timp poarta accentul principal, iar al III- lea pe cel secundar. Timpul 2 si 4 sunt neaccentuati.

Exsersati tactarea masurii de 4/4. cca. 1-2 minute!

Cititi acest exercitiu ritmic:

SOLFEGii

J.S. BACH

Oratoriul de Craciun, BWV 248

coral 33: sopran

 

R. SCHUMANN

Album pentru tineret, op. 60

Piesa mica

 

FR. SCHUBERT

Missa în Lab: Cum sancto spiritu

Chor:alt

 


C. CZERNY

Studiu pentru pian

Op.599, nr. 19

 

C. MONTEVERDI

cor la 3 voci: Chi vuol

sopran

 

W.A.MOZART

Simfonia în Re, K.V. 385

p. III, fagot

 

J. HAYDN

Simfonia 69

p. I, vioara I

 

G. BIZET

Simfonia în Do

p. I, flaut

 

W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 1

 

Lectia 7

a) Intervalul de secunda (ton, semiton)

Folosindu-ne de intonatia treptelor pe care ne-am însusit-o cât de cât, în continuare ne vom însusi cântarea intervalelor.

Interval se cheama distanta dintre douasunete diferite. Cel mai mic interval etse secunda. Ea este de doua feluri: mare (ton) si mica (semiton). Secunda mare (tonul) este formata din 2 secunde mici (2 semitonuri). În gama Do major sunt 5 secunde mari (tonuri) si 2 mici ( semitonuri).

Semitonuri în gama Do major sunt : mi-fa; si-do.


Intonati acest exercitiu:

b) Legato peste bara de masura

            Un sunet dintr-o masura poate fi prelungit peste bara de masura prin legato:

                 .Pentru a putea cânta aceasta trebuie sa folosim rostirea silabei ta ca si în cazul duratei de doime:

            Repetati exercitiul da mai multe ori!

            Solfegiile care urmeazale puteti citi mai întâi ritmic, pentru a va obisnui cu legato peste bara, rostind silabele notelor.

SOLFEGii

G. F. HAENDEL

Belsazar

cor 12: alt

 

J. HAYDN

Simfonia 100

p. II, flaut

 

J.S. BACH

Oratoriul de Craciun, BWV 248

coral 53: sopran

 

J.S. BACH

Coral: O Ewigkeit du Donnerwort

 sopran

 


            G. F. HAENDEL

Belsazar

cor 32: sopran

 

J.S. BACH

Motette, BWV 230

cor: sopran

 

F. M. BARTHOLDY

Die erste Walpurgisnacht, op. 60

chor des Volkes: sopran

 

Lectia 8

a) Intervalul de terta

Intervalul format prin saltulpeste doua trepte este terta. Terta este si ea mare (M) si mica (m). Terta mare este formata din 2 secunde mari (2 tonuri), iar terta mica dintr-o secunda mare (un ton) si o secunda mica (un semiton). Asadar care vor cuprinde semitonul mi-fa sau si-do vor fi terte mici.

Vom avea deci urmatoarele terte mari: do-mi, fa-la, sol-si, adicape treptele I, IV, V si urmatoarele terte mici: re-fa, mi-sol, la-do, si-re, adica pe treptele II, III, VI, VII.

Intonam acum gama Do major prin succesiuni de salturi cu terta.


Repetati de mai multe ori!

Exercitii cu terte:


b) Masura de 3/4 

Masura de 3/4 contine deci 3 timpi de patrime. Timpul 1 este accentuat, 2 si 3 neaccentuati. Masura de 3/4 se tacteaza astfel:

deci jos, dreapta, sus.

Tactati aceasta masura!

Repetati acest exercitiu da mai multe ori!


SOLFEGii

C. CZERNY

Studiu pentru pian

op. 599, nr.1

 
 

W. A MOZART

Simfonia în Re, K. V. 385

p. II Menuet: fagot

 

J. HAYDN

Farmacistul

Tertet

 

J.S. BACH

Oratoriul de Craciun, BWV 248

coral 42: alt

 

J. HAYDN

Simfonia 9

Finale, vioara II

 

W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 6

Finale

 

J. HAYDN

Simfonia 74

p. III Trio, fagot

 

M. HAYDN

Concert pentru flaut

p. III Menuet, corn

 

G. F. HAENDEL

Israel în Egipt

nr. 22, duet

 

G. F. HAENDEL

Das Alexander- Fest

nr. 9: Aria

 

Lectia 9

a) Intervalul de cavrta

Intervalul de cvarta se formeaza antre doua sunete cu distanta de 3 trepte între ele. Cvartele pot fi: perfecte (2t.+1 st.), marite (3t), si micsorate (1t.+2st.).

În gama Do major întâlnim cvarta perfecta si cvarta marita.


Deci cvarta perfecta (p) sunt pe treptele I, II, III, V, VI, VII, iar cvarta marita (+M) pe treapta a IV-a (fa-si). Mai usor putem retine ca: pe toate treptele gamei sunt cvarte, în afara de treapta a IV-a care e marita.

Intonam gama prin salturi de cvarta în doua varianter. Prima mai simpla, a doua mai dificila.

Cântati urmatoarele exercitii:


b) Recapitularea masurilor de 2/4, 4/4, 3/4.

Tactati pe masurile de 2/4, 4/4, 3/4!

Cititi ritmic solfegiile care urmeaza înainte de a le solfegia!

J. HAYDN

Simfonia 70

p. I, vioara I

 
SOLFEGii


J. S. BACH

Oratoriu de Craciun BWV 248

cor 26: sopran, alt

 

G. F. HAENDEL

Belsazar

cor 18: sopran

 

G. F. HAENDEL

Israel în Egipt

cor 7: sopran

 

J.HAYDN

Simfonia 100

p. I, vioara I

 

Lectia 10

a) Intervalul de cvinta

Intervalul de cvinta  se formeaza între doua sunete cu distanta de 4 trepte între ele. Cvintele pot fi: perfecte (3t.+1st.), micsorate (2t.+2st.), si marite (4t.+ 1st.).

În gama Do major întâlnim numai cvinta perfecta si micsorata.

Vom avea deci cvinta perfecta (p) pe tr. I, II, III, IV, V, VI si cvinta micsorata (-m) pe treapta a VII-a (si-fa). Asemanator cu cvartele, sunt deci 6 cvinte perfecte, iar una micsorata (pe tr. a VII-a, si-fa).

Intonam gama prin salturi de cvinta tot în doua variante:


Exercitii cu cvinta:


b) Sincopa

Sincopa este o formula ritmica ce apare în momentul când a doua optime dintr-un timp se leaga cu prima optime din timpul urmator.


Pentru a ne-o putea însusi trebuie la început sa accentuam pe optimea din timpul al II-lea astfel:             . Deci apasam pe acel i  pentru a simti locul timpilor 1 si 2.



Cititi ritmul solfegiilor care urmeaza si apoi solfegiati-le!

SOLFEGii

G. F. HAENDEL

Belsazar

Arie 8, Cyrus

 

J. HAYDN

Simfonia 40

Finale, oboi II

 

J.S. BACH

Cantata BWV 34a

cor 4: continuo

 

L. van BEETHOVEN

Missa solemnis

Osanna, sopran

 


L. van BEETHOVEN

Simfonia IX

nr. 1, solo alt

 

G. F. HAENDEL

Samson

cor 9: sopran

 

Lectia 11

a) Intervalul de sexta

Intervalul de  sexta  se formeaza între douasunete la distanta de  5 trepte între eleSextale sunt mici (3t.+2st.) si mari (4+1st.).

În gama Do major întâlnim sexte mici si mari. Sextele care cuprind ambele semitonuri (mi-fa, si-do) sunt mici, iar cele care cuprind un singur semiton sunt mari.


Asadar sexte mici vor fi pe treptele III, VI, VII iar cele mari pe treptele I, II, IV, V.

Intonam gama Do major prin salturi de sexte (în cele doua variante)[7]

 

Exercitii cu sexta:


b) Contratimpul pe timp

Contratimpul este o formula ritmica care se formeaza prin succesiunea (repetata) de pauza-sunet.

Contrapunctul pe timp înseamna (de regula) înlocuirea (repetata) a timpului accentuat prin pauza.   

Pentru a deprinde cântarea contratimpului pe timp vom proceda astfel: pe pauza vom inspira brusc, iar pe nota vom zice ta.



SOLFEGii

L. van BEETHOVEN

Sonatina pentru pian în Sol

p.I 

 

J. HAYDN

Simfonia 79

p.III Trio, oboi

 


W. A MOZART

Simfonia în Do, K. V.425

p. IV, vioara I

 

J. S. BACH

Motette BWV 118

Litvo I

 

C. CZERNY

Studiu pentru pian

               op.599, nr. 28        

 

J. HAYDN

Simfonia 32

p.III Trio, vioara I

 

D. SOSTAKOVICI

Preludiu si fuga, op 87

fuga

 

L. van. BEETHOVEN

Quartet, op. 132, nr. 15

p. II, vioara I

 

C. PH.E. BACH

Auferstehung und Himmelfahrt Jesus

cor 5: sopran

 

Lectia 12

a) Intervalul de septima

Intervalul de septima se formeaza între doua sunete la distanta de 6 trepte între ele. Septimele sunt: mici (4t.+ 2st.), mari (5t.+1st.), micsorate (3t.+3st.)

În gama Do major sunt numai septime mici si mari ( cele mici cuprind ambele semitonuri, cele mari un singur semiton).


Sunt deci 5 septime mici pe treptee II, III, V, VI, VII si 2 mari pe treptele I (do-si) si IV (fa-mi).

Intonam acum gama prin salturi de septime[8]:

 


Exercitii cu septime:


a) Contratimpul pe parte de timp

La fel ca si contratimpul pe timp, contratimpul pe parte de timp se obtine tot prin pauza, dar aceasta este mai scurta, înlocuind prima optime din grupul de doua

Pentru a ne putea reprezenta acest ritm trebuie sa exersam astfel: în succesiunea de             pe prima, fiind pauza vom rosti es ti

Exersati batând masura si rostind silabele[9]:


O formula mai speciala de contratimp este cea combinata cu sincopa în care prima optime este înlocuita cu pauza:     

Aceasta formula se numeste contratimp sincopat.


Odata deprinsa pauza de optime din contratimp, o vom aplica si formulei de  anacruza (auftakt) cu optime[10].


SOLFEGii

W. A. MOZART

Flautul fermecat

act III, cor: sopran

 

W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 5

Menuet

 

W. A. MOZART

Variatiuni pe o veche melodie franceza

var. I si II

 

L.van BEETHOVEN

Simfonia IX

p. II, clarinet I

 

J. HAYDN

Simfonia 94

p. III Menuet, vioara I

 
 

J. HAYDN

Simfonia 94

p.II, fagot

 

W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 2

Rondo

 

J. HAYDN

Simfonia 33

p. III Truo, vioara I

 


Lectia 13

a) Acordurile gamei Do major

Acord înseamna suprapunere de sunete. Cea mai uzuala suprapunere este cea de 3 sunete dispuse la interval de terta           , adica fata de baza (do), o terta si o cvinta. Acest acord poarta numele uzului de trison.

Astfel de trisonuri se pot forma pe fiecare treapta a gamei:

Daca analizam combinatia de terte si cvinte a acestor acorduri observam deosebiri între ele.

Astfel:- acorduri de pe treptele I, IV, V sunt formate din terta mare +terta mica (sau terta mare si cvinta perfecta) si se numesc acorduri majore[11],

- acorduri de pe treptele II, III, VI sunt formate din terta mica +terta mare (sau terta mica si cvinta perfecta) si se numesc acorduri minore.

- acordul de pe treapta a VII-a este format din 2 terte mici (sau terta mica si cvinta micsorata) si se numeste acord  micsorat.

Pentru o mai rapida memorare, convenim ca acordurile cu terta mare la baza sunt majore, iar cele cu terte mica la baza sunt minore, urmând sa discernem apoi asupra cvintelor pentru acorduri micsorat (si marit).

Intonarea acordurilor în solfegiere se va face ca în arpegiu:

                         

  V                             VI                                       VII

     


b) Recapitularea problemelor ritmice mai importante

1. legato de prelungire peste bara

2. formula cu nota punvtata

3. sincopa (pe timp)

4. contratimpul - pe timp

                              - pe parte de timp

-        sincopta

5. anacruza de optime


Solfegii

W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 1

p.I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 208

Aria 12, vioara solo

 


W. A. MOZART

Sonatina vieneza nr. 5

Menuet

 

J.S. BACH

Missa BWV 236

sopran, continuo

 

G. BLUTHNER

Lieblingsstucke nr.1

 

 

J. HAYDN

Simfonia 80

Finale, flaut

 

nr.21

 

R. SCHUMANN

Album pentru tineret, op. 68

 

 

J. S. BACH

Simfonia în Fa, BWV 1046a

p. I. continuo

 

Lectia 14

a) Rasturnarea acordurilor

Asezarea sunetelor în acord sub forma de terte (ca mai sus) se numeste acord în stare directa.

Acordurile însa pot fi rasturnat. Astfel daca sunetul de la baza a unui acord este mutat deasupra celorlalte                 vom avea rasturnarea I-a, si, cum vedem, acordul apare format dintr-o terta +o cvarta (sau o terta +o sexta) si va fi numit sextacord .

Daca si al II-lea sunet al acordului este mutat deasupra               obtinem rasturnarea a II-a, acordul fiind acum format dintr-o cvarta+ o terta (sau o cvarta si o sexta) si va fi numit cvartsextacord                  .

Trebuie sa retinem însa ca prin rasturnare felul acordului nu se schimba, adica daca în stare directa el este major, prin rasturnari el ramâne tot major, cel minor, tot minor si asa mai departe.

Vom exersa intonarea acestor acorduri, mai întâi pe treptele gamei:

Rasturnarea I-a (6)[12]


Rasturnarea a II-a (6/4)

b)Durata de saisprezecime (      )

Durata de sasprezecime  provine din împartirea de patrime în 4:   ; sau a optimii în 2:

Pentru a ne putea imagina scurgerea saisprezecimilor dintr-o patrime, vom privi la ceas si vom numara pâna la patru pe fiecare secunda Exersati aceasta!


Gânditi-va ca secunda înseamna o patrime, numarati la fel:


si ati obtinut de fapt cele 4 saisprezecimi dintr-o patrime, adica:

Iar acum, debarasându-ne de numaratoare, vom zice cu silaba ri, batând timpul cu mâna.

Repatati cca. 1 minut aceasta!

Vom transpune acest mod de percepere pe un exercitiu în care combinam duratele:


În solfegiile care urmeaza vom citi mai întâi ritmul ca denumirea notelor.

Solfegii

W. A. MOZART

Flautul fermecat

act I, Finale, glockenspiel 

 



W. A MOZART

Idomeneo

act II, aria 10, Arbaces

 

J. S. BACH

Cantata BWV 1040

nr. 1, oboi

 

J. S. BACH

Cantata BWV 208

nr. 5, Recitativ, sopran I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 166

Aria 5, vioara I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 43

nr. 6, vioara I

 

J. S. BACH

Oratoriu de Craciun, BWV 248

coral 64, Tromba I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 33

nr. 1, oboi I

 

Lectia 15

a) Recapitularea problemelor gamei Do major

Gama Do major prezinta urmatoarea structura de intervale si acorduri [13].

Intervale

2

M

I

II

IV

V

 

VI

5

m

III

VII

2

3

M

I

IV

V

3

m

II

III

VI

VII

4

4

p

I

II

III

V

VI

VII

6

+

IV

1

5

p

I

II

III

IV

V

VI

6

-

VII

1

6

M

I

II

IV

V

4

m

III

VI

VII

3

7

M

I

IV

2

m

II

III

V

VI

VII

5

Acorduri

Majore

I

IV

V

3

minore

II

III

VI

3

micsorate

VII

1

b) Formule ritmice de dactil             si anapest

Aceste doua formule (frecvente în muzica) se formeaza din combinatia optimii cu 2 saisprezecimi.

Cea mai usoara modalitate de a ne imagina (si însusi) aceste doua formule ritmice este prin intermediul metrului poetic.

Astfel pentru dactil (            ) vom recita primul vers din "Iliada" de Homer: "Cânta zeita, mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianu" într-o maniera sacadata, accentuând prima silaba din grupul de 3, astfel

Dupa ce repetam de mai multe ori versul recitat astfel, ne debarasam de cuvinte si revenim la silabele noastre uzuale, batând timpul cu mâna:


Procedam la fel si pentru formula de anapest, utilizând aceste versuri pentru copii:

              "Iepuras, coconas/ A fugit pe imas

             si s-a dus, colo sus­/În tufis, s-a ascuns"

Vom bate timpul cu mâna (o secunda) si vom rosti astfel:

                          Ie-puras, co-co-nas A fu-git pe i-mas


Repetati aceasta pâna dobânditi constiinta formulei          .

Exercitiu cu dactil si anapest:

Faceti citirea ritmica a melodiilor care urmeaza înainte de a le solfegia!

Solfegii


G. F. HAENDEL

Samson

cor 2, sopran

 

J. HAYDN

Farmacistul

Arie:Grilletta

 

C. PH. E. BACH

Auferstehung und Himmelfahrt Jesu

cor 22: sopran

 

W.A. MOZART

Rondo pentru pian în Re

 

 

A.VIVALDI

Concert în Fa pentru violoncel

p. I, violoncel solo

 


II. Gama la minor

Lectia 16

a) Scarile gamei la minor

Notatiuni teoretice

Gama la minor, spre deosebire de Do major, are 3 variante de scara:

1) naturala

2) armonica

3) melodica

1 Varianta naturala are aceleasi sunete ca si Do major, dar porneste de pe la, care va fi treapta I, deci tonica :

2. Varianta armonica înseamna aceeasi scara, dar modificata (altereaza) un sunet si anume, urca sunetul sol la sol# (sol diez).

3. Varianta melodica modificata înca un sunet fata de cea armonica, urcând si pe fa la fa# (fa diez) .


La minor natural

Dupa cum s-a vazut, gama  la minor natural se constituie aceleasi sunete (naturale) ca si Do major, însa dispuse altfel si anume cu baza pe la. Dar în acest fel raporturile înter sunete se modifica. În primul rând  la devine tonica si de aici celelalte sunete se raporteaza la aceasta baza.

tonica     supratonica    medianta      subdominanta  dominanta      supradominanta  sensibila    tonica.

În consecinta semitonurile au o alta pozitie fata de tonica (la), adica sunt tot mi-fa si si-do, dar observam ca si-do înseamna treptee II-III iar mi-fa treptele V-VI.

Pe parculsul studiului gamei la minor (cu cele 3 variante) vom mai observa si alte aspecte foarte importante care vor deosebi mult gama Do major si la minor.

Din aceasta noua asezare a sunetelor (care înseamna o alta expresie sonora) va rezulta ceea ce se cheama modul minor[14].

Stusiul practic

Intrând acum în studiul practic al gamei la minor natural, pentru a o intona, porninm da la Do major si vom deplasa scara pe la minor astfel[15]:


Odata ce am reusit aceasta deplasare, ne instalam definitiv în la minor, intonând, firesc, aceasta gama, caci urechea noastra o posedam ca si pe gama Do major:


Înca din acest stadiu al gamei la minor trebuie sa convenim ca ea este formata din doua segmente:

1) de la tonica la cvinta (pantacord)

2) de la cvinta la tonica de sus (tetracord)

Intonam gama urmarind independenta acestor doua segmente:

Intonam acum arpegiul gamei la minor  care e format tot din treptele I-III-V-VIII:


Exercitii cu gama si arpegiu:



Simtim în cântare (chiar inconstient) o alta expresie sonora, nu-i asa?

Trebuie sa devenim constienti de acest lucru si sa realizam ca aceasta noua expresie provine în special din raportul sunetului tonicii la  cu terta sa do:  care e terta mica, fata de terta pe tonica în Do major (do-mi)  care era terta mare. Aceasta terta mica la-do în minor este principala deosebire de expresie fata de gama majora.

Vom retine deci ca terta de pe tonica este determinanta pentru mod: daca e mare vom avea o gama (un mod) major, daca e mica va fi gama (un mod) minor.

Solfegii

J. S. BACH

Cantata BWV 33

Coral 6, sopran

 

G. MUSICESCU

Osteanul român

 

R. SCHUMANN

Album pentru tineret, op 68

Mica romanta

 

J. HAYDN

cvartet, op. 76, nr. 3

Trio, vioara I

 

J. S. BACH

coral: Befiehl du deine wege

sopran

nr. 1, continuo

 

J. BRAHMS

lied, op. 7, nr. 3

Anklange

 

Lectia 17

a) Gama la minor armonic

Gama la minor armonic etse varianta cea mai larg folosita (în sistemul tonal-functional), datorita calitatilor sale armonice, determinate de prezenta sunetului sensibila  din aceasta gama, adica sunetul sol ( trepta a VII-a) care se ridica la sol# devenind sensibila fata de tonica la


Prin aceasta alterare apar în scara modificari de tonuri si semitonuri si mai ales un interval pe care nu l-am întâlnit în gama Do major si în la minor natural: secunda marita[16].

Asadar gama la minor armonic va avea:

·         3 semitonuri = si-do, mi-fa, sol# -la (cel mai important fiind sol#-la, adica raportul sensibila-tonica)

·         3 tonuri = la-si, do-re, re-mi

·         1 secunda marita = fa-sol# (un to si jumatate): fa-sol + sol-sol#

Pentru a intona gam la minor armonic trebuie mai înainte sa ne însusim intonarea sensibilei sol#. Trebuie deci sa ne concentram ca acest sol# sa fie cât mai "agatat" de la, cântat cat mai aproape de acesta.

                                       


Repetati de mai multe ori (suitor si coborâtor) aceasta gama!

Exercisiu cu gama, arpegiu si sensibila:

b) Trioletul  

Daca ne-am însusit (cât de cât) dactilul si anapestul, imaginarea trioletului este  relativ facila. Adica în loc de cele doua saisprezecimi "repezite" ale dactilului sau mai ales ale anapestului, vom încerca sa le "calmam" si sa le facem pe timpul respectiv 3 egale:


Exercitiu:


Solfegii

J. S. BACH

Motet BWV 230

sopran

 

W. A. MOZART

Sonata în la, K.V. 310

p.III

 

J. S. BACH

Cantata BWV 195

Coral 6: sopran

 
 

J. S. BACH

Missa BWV 236

cor 4:sopran

 

R. SCHUMANN

Lied, op.79, nr.7

 

R. SCHUMANN

Lied, op.77, nr.2

 

FR. CHOPIN

Vals, op.34, nr.3

 

 

F. M. BARTHOLDY

Simfonia, op. 90, nr. 4

p. IV, flaut

 

Lectia 18

a) Intervalele din gama la minor armonic (1): secunda marita, tertele si cvartele

Desigur intonarea secundei marite  se dobândeste o data cu intonarea gamei, dar pentru o mai buna constientizare o vom detasa de contextul gamei constatând ca, de fapt, ea se formeaza în tetracordul superior ( al gamei la minor):

Asadar secunda marita se formeza în cadrul cvartei mi-la, în care la este tonica gamei (sunet foarte stabil) iar  mi este cvinta ganei ( al II-lea sunet stabil). În consecinta  fa va fi intonat ca semiton în raport de  mi, iar sol# ca semiton (sensibila) în raport da  la: 


Tertele  gamei la minor armonic nu vin cu noutati, ele fiind tot mai si mici (ca în gama Do major au la minor).

Deci, 3M: terptele III, V, VI

          4m: treptele I, II, IV, VII


Intonati de mai multe ori aceste terte!

Cvartele  aduc o "surpriza", caci pe lânga cea perfecta si marita apare cvarta micsorata (treapta a VII-a sol#-do).


Deci, cvarta - 4 perfecte (p): I, II, III, V

                   - 2 marita (+M)>IV, VI

                   - 1 micsorata (-m): VII (sol#-do)

Exercitiu de intonare a cvartelor:


b) Formula de optime cu punct +saisprezecime (.   )   

Este una din cele mai problematice si pretentioase formule, chiar si pentru profesionisti. Cu toate acestea nu trebuie sa ne intimidam caci exista procedee simple de a ne-o însusi.

Primul si cel mai clar (dar nu si cel mai practic) este sa ne imaginam pulsarea celor 4 saisprezecime, si s-o accentuam pe ultima astfel:


apoi ne imaginam ca primele 3 se "scurg" într-o singura durata: ta (a-a) si ultima, usor accentuata, va fi ti: 


Al doilea procedeu (mai practic) dar mai greu de reprezentat la început este cel care raporteaza saisprezecimea la timpul care urmeaza si o "arunca" înainte de a ataca nota de pe acel timp astfel:


Exercitiu:


D. SCARLATTI

Sonata nr. 86

 
Solfegii



J. S. BACH

Concert pentru doua piane în Do

p.I, pian II

 

F. M. BARTHOLDY

Cântece fara cuvinte, op. 85,nr.14

 

A. VIVALDI

Concert în la pentru violoncel

p.I, violoncel solo

 

R. SCHUMANN

Albm pentru tineret, op 68

Câtec în forma de canon

 

Lectia 19

a) Intervalele în gama la minor armonic (2): cvintele si sextele

 Cvintele  aduc si ele o noutate, caci pe lânga cvinta perfecta si micsorata apare cvinta marita (do-sol# )

Vom avea deci:

·         4 perfecte (p): I, IV, V, VI

·         2 micsorate (-m): II (si-fa), VII (sol sharp-re)

·         1 marita (+M): III (do-sol#)

Exercitii cu cvinte:


Sextele sunt mari si mici:


Deci: - 4 mari: treptele II, III, IV, VI

          - 3 mici: treptele I, V, VII

Exercitii cu sexte:


b) Anacruza (auftaktul) de saisprezecime

Daca ne-am însusit formula de  , mai ales procedeul al doilea (cu "aruncarea" saisprezecimii catre timpul care urmeaza), putem relativ usor realiza anacruza de saisprezecime. Deci imaginam aceasta saisprezecime ca "sarind" (scurt) înaintea bataii timpului (cruzei) care urmeaza, astfel:


Exercitiu:

Solfegii




Lectia 20

a) Intervale în gama la minor armonic(3): septimele

Septimele în la minor armonic vin cu o "noutate" (fata de Do major si la minor natural) si anume, pe lânga septimele mari si mici, apare o septima micsorata, unul din cele mai expresive intervale.


Avem deci - 3 mari: treptele I, III, V

- 3 mici: treptele II, IV, V

- 1 micsorata: treptele VII(sol# - fa)

Exercitii cu septime:


b) Combinarea formulelor ritmice:

Exercitiu:

W. A MOZART

Requiem

cor 6: bas

 
Solfegii

Solfegii

J. S. BACH

Cantata BWV 38

Aria 3, sopran

 

FR. LISZT

Polonaise II

 

F. COUPERIN

Piese pentru clavecin

Les Vendangeuses

 

FR. SCHUBERT

Sonata în Do pentru pian

p. I

 

A. VIVALDI

Concertul în la pentru violoncel

p. III, vioara II, violoncel

 



Lectia 21

a) Acordurile gamei la minor armonic

Gama la minorarmonic prezinta toate cele patru tipuri de acorduri posibile: major, minor, micsorat si marit (format din 2 terte mari sau o terta mare si o cvinta marita).

Acorduri:

-         2 minore: treptele I, IV

-         2 majore: treptele V,VI

-         2 micsorate: terptele II, VII

-         1 marit: treapta III (do-mi-sol#)

Exercitii de intonare a acordurilor:



b) Formula ritmica de sincopa pe pariti de timp:

            Sincopa pe parti de timp e formata în cadrul unui singur timp. Pentru a ne-o reprezenta trebuie sa pornim da la grupul de             în care cele doua din mijloc se cumuleaza:            devenind optime astfel:

Pentru a ne-o însusi, vom folosi doua procedee. Primul rezulta tocmai din imaginarea scurgerii saisprezecimilor  , apoi vom lega cele 2 saisprezecimi din mijloc, dar continuând sa auzim pulsatia lor: , urmând ca în momentul în care simtim ca stapânim formula sa renuntam la micul accent de pe i.

Exersati aceasta 1-2 minute batând cu mâna timpul (= cu o seconda)!

   Exercitiu cu sincopa(          )

Solfegii



J. S. BACH

Inventiuni la 2 voci

Nr. 13

 

J. S. BACH

Missa BWV 236

Duet 4:vioara I, II

 

J. S. BACH

Cantata BWV 18

nr. 3 Recitativo, continuo

 

J. S. BACH

Cantata BWV 126

Nr. 1, Tromba

 


Lectia 22

a) Recapitularea gamei la minor armonic

Pentru a ne fixa ( teoretic si practic) gama la minor armonic, vom extrage elementele mai deosebite ale ei.

Aceste elemente (intervale si acorduri) se formeaza mai ales cu sensibila (sol#) constituind ceea ce teoria muzicii numeste în mod obisnuit intervale caracteristice.

Asadar în gama la minor armonic vom retine ca avem:

-       3 semitonuri între treptele II-III (si-do),  V-VI (mi-fa) si VII-VIII (sol#-la)

-       1 secunda marita între treptele VI-VII (fa-sol#)

-       2 cvarte marite pe treptele IV (re-sol#) si VI (fa-si)

-       1 cvarta micsorata pe treapta VII-a (sol#-do)

-       2 cvinte micsorate pe treapta a doua (si-fa) si VII (sol#-re)

-       1 cvinta marita pe trepta a III-a (do-sol#)

-       1 septima micsorata pe treapta VII-a (sol#-fa)

Trebuie retinuta de asemenea structura de acorduri:

Acorduri                                                                                                           Total

minore

I

IV

2

majore

V

VI

2

micsorate

II

VII

2

     marite

III

1

Exerercitiu:


b) Recapitularea formulelor ritmice mai dificile: 

-          sincopa de timpi ( ...)    ) si în cadrul unui timp (           )

-          contratimpul pe parte de timp  (.....       ...)

-          grupul de 4 saisprezecimi (           )

-          dactilul, anapestul, trioletul (   ..,.  .,  )

-          optime cu punt- saisprezecime  (.   .)

-          anacruza de optime si saisprezecime ( .....  )

Exercitiu[17] :

Cititi (mai întâi) ritmic solfegiile care urmeaza!

J. BULL

Ten pieces

In nomine

 
SOLFEGii



 


J. S. BACH

Cantata BWV 77

Aria 3, sopran

 

J. S. BACH

Concert pentru 3 piane în re

p.III, pian I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 43

Aria 9, oboi II

 
ddd

Lectia 23

a) Gama la minor melodic

Varianta melodica (la minor melodic) se formeaza printr-o noua modificare de sunet în tetracordul superior si anume fa  se modifica în fa#, adica se "ridica" si trepata a VI-a (pastrându-se si treapta a VII-a, sol#).

h

 
Iata comparativ tetracordul superior al celor 3 variante ale gamei la minor.


Varianta melodica a gamei la minor va prezenta o scara în care succesiunea tonurilor si semitonurilor (ca si a celorlalte intervale) e partial modificata fata de varianta naturala si armonica.


Deci, - 5 tonuri (secunde mari) I, III, IV, V, VI

       - 2 semitoburo (secunde mici) (si-do), VII (sol-la).

S-ar putea spune ca varianta melodica are semitonuri de jos ca si gama minora (II-III) si semitonuri de sus ca gama majora (VII-VIII).

Din acest motiv, gama la minor melodic e cea mai dificila ca intonatie.

Efortul mare trebuie facut de a "împinge" cât mai sus sunetul fa#.

Sprijinindu-ne pe sunetul  mi si imaginându-ne sunetul la (tonica de sus) cu sol# (sensibila) lipita vom plasa sunetul fa# mai departat fata de  mi.

Atentie, fixati bine sunetul do, terta tonicii, care mentine gama minora si aveti grija ca el sa ramâna stabil!


Cât priveste forma descendenta a gamei melodice, traditia solfegistica o prezinta identica cu cea naturala[18].

Exercitiu:


Elementele caracteristice minorului melodic sunt:

-        2 cavrte marite pe treptele: III (do-fa#) si IV (re-sol#)

-        1 cvarta micsorata pe terapa a VII-a (sol#-do)

-        2 cvinte micsorate pe treptele VI (fa#-do) si VII (sol#-re)

-        1 cvinta marita pe treapta a III-a (do-sol#)

Gama la minor melodic prezinta cele 4 tipuri de acorduri în urmatoarea succesiune:

De remarcat faptul ca aparitia sunetului fa# modifica structura de acorduri cunoscuta (din gama la minor armonic), iar cele 4 tipuri de acorduri chiar daca corespund numeric cu varinta amintita (2 acorduri majore, 2 acorduri minore, 2 acorduri micsorate si 1 marit) ele se formeaza pe alte sunete, în mod succesiv asa cum se poate vedea si în tabelul urmator.

Acorduri                                                                                                           Total

minor

I

II

II

2

majore

IV

V

VI

2

micsorate

VII

2

marite

III

1

Exerticiu de intonare a acordurilor:


b)Legato între formule ritmice

            Prin legato între formule ritmul devine mai complex formându-se unitati ritmice, fraze ritmice etc. De exemplu:  etc.

            Pentru a rezolva un ritm cu legato între formule procedam în felul urmator:

1) la început, citim formulele ca si când nu ar fi legate

2) legam apoi formulele punând un accent pe începutul fiecarei formule


3) (într-un târziu) desfiintam accentul dar mentinându-se atentia treaza asupra locului unde a fost accentuat pentru a fi constieti de fiecare formula

Exerticiu:


Solfegii




Lectia 24

a) Gama la minor melodic în coborâre (melodic "baroque")[19]

Exista multe cazuri de melodii care aduc elementele alterate suitor ale gamei melodice (fa#, sol#) si coborâre.

            Aceasta scara este foarte greu de deprins a fi intonata, caci daca reusim sa plecam bine pe tetracordul superior, în mod sigur nu reusim sa cântam terta minora do ( pe care îl cântam inconstient do#). Aceasta din cauza ca tertracordul superior  ne induce (în auz) gama majora.

Asadar atentia trebuie sa ne fie concentrata pe mentinerea lui do ca terta minora, astfel:


Repetati de multe ori acest exercitiu[20]!

Exercitiu cu toate formele gamei la minor melodic:



SOLFEGii

E. GRIEG

Piese lirice pentru pian, op. 18

nr. 2, Vals

 

O. GIBBONS

Pavana

 

 

J. S. BACH

coral: Wer mir den lieben gutt läßt walten

sopran

 

G. F. HAENDEL

Messias

Arie 44, tenor

 

FR. CHOPIN

Mazurka, op. Post, nr. 50

 

 

J. PH. RAMEAU

Premier Livre de pieces de clavecin

Sarabande

 

J. S. BACH

Cantata BWV 33

Aria 3: alt

 

J. S. BACH

Partita în la pentru flaut

flaut solo

 

J. S. BACH

Cantata BWV 33

Nr. 1, oboi I

 


Lectia 25

a) Recapitularea gamei la minor cu toate variantele sala

Asadar, gama la minor are 3 variante de tetracord superior: natural, armonic, melodic.

În mod obisnuit, în melodii, cele 3 variante convietuiesc împreuna formând o unitate numita simplu gama minora (tonalitatea minora).

Trebuie deci insistat pe intonarea "amestecata" a variantelor tetracordului superior, precum si a intervalelor mai "speciale" din gama: cavarta micsorata (sol#-do), cvinta marita (do-sol#), septima micsorata (sol#-fa).   


b) Masurile cu timpi ternali (3/8, 6/8, 4/8, 12/8)

Toate ritmurile folosite pâna aici se bazau pe un timp cu durata de patrime (), care se diviza binar, adica în 2 (), 4 (), etc., sau se contopea binar.

Cu acest timp binar s-au alcatuit masurile de 2/4, 3/4 si 4/4.

În muzica exista însa si timp ternar, reprezentat în general de durata de patrime cu punt (    ). Aceasta se divizeaza în 3 (         ), 6 (                   ), 12, etc. sau se contopeste ternar                ,

Prin intermediul acestui timp ternar se formeaza masurile cu timpi ternari de:

3/8(     ), 6/8  (        ), 9/8   (            ), 12/8    (                ).

Pentru a cânta în aceste masuri avem doua feluri de a gândi si tacta :

-          primul, luâm ca unitate de timp        (asa cum era     )[21] 

-          al doilea, unitate de timp va     [22]

Vom explica practica doua procedee în masura de 3/8 (care poate fi asemanata cu 3/8).

1) Luând ca unitate de timp    , tactâm pe schema masurii de 3


2) Acum vom considera ca unitatea de timp este    [23]. În acest caz trebuie mai întâi sa ne obisnuim cu scurgerea a 3  pe un timp (o secunda)[24]. Deci batem un timp (în jos) si numaram 1, 2, 3.

Exersati acesta cca. 30"!

În locu de numarptoare vom zice ta-ta-ta! 

Aplicam aceasta pe un exercitiu!

Solfegii

G. F. HAENDEL

Concerto grosso, op. 6, nr. 1

p. II, vioara I

 
 

A. VIVALDI

Concert pentru doua viori în la

p. III, vioara I

 



J. S. BACH

Oratoriu de Craciun, BWV 248

nr. 4, vioara I

 

J. S. BACH

Concert pentru doua piane în Do

p.I, pian II

 

J. S. BACH

Cantata BWV 25

Aria 3: continuo

 
   

R. SCHUMANN

Lied, op. 79, nr. 8

 

 

J. S. BACH

Cantata BWV 213

Arie 9:alt, violoncel

 

J. S. BACH

Inventiuni la 3 voci

nr. 13

 

Lectia 26

a) Intonatii cromatice în la minor

Datorita faptului ca cele 3 variante de tetracord ale gamei la minor contin atât sunetele naturale (fa, sol), cât si pe cele alterate (fa#, sol#), deseori melodiile folosesc succesiv sunetul natural si pe cel alterat sau invers, de exemplu:  sau   realizând ceea ce se numeste intonatie cromatica.

Intonatia cromatica este relativ dificila daca nu o încadram permanent între pilonii diatonici pe care trebuie sa-i avem în memorie. Astfel pentru a intona sunetele cromatice din acest tetrscord superior, trebuie sa ne sprijinim pe tonica la si pe cvinta (dominanat) mi, sunetele vda baza ale tetracordului:


b) Masura de 6/8  ( 6      = 2     =            ) 

Masura de  6/8 o putem gândi ca de doua ori 3/8 (     +     ). Este cea mai frecventa masura din grupul celor cu timpi ternari, ea prezentând si cele mai specifice formule ritmice cu caracter ternar.

Ca si în cazul masurii de 3/8, ea se poate masura:

1) (în tempi mai rari), luând ca unitate de timp     deci divizat, sau

2) luând ca unitate de timp  (în tempi mai repezi), deci concentrat.    

(1) Când se ia ca unitate de timp  (divizat), ea se tacteaza astfel:


(adica timpul 1 si 2 în jos, al 3-lea la stânga, 4 si 5 la dreapta, si 6 în sus)[25]


Când masura 6/8 se gândeste cu unitatea de timp  (deci concentrat) ea se tacteaza pe 2 timpi (ca si masura de 2/4): 1   , 2.


Solfegii

J. S. BACH

Cantata BWV 33

Aria 3: alt

 

J. S. BACH

Cantata BWV 43

Aria 9: oboi I

 

J. S. BACH

Cantata BWV 196

nr. 3, violoncel

 

E. GRIEG

Concerto pentru pian în la, op. 16

p. I. pian

 

J. S. BACH

Concert pentru 2 piane în Do

p. II, pian II

 

J. S. BACH

Cantata BWV 68

Aria 4:bas

 

J. S. BACH

Preludii si fugi, vol.I

Preludiu în la  

 



III. Alteratii si cromatisme în gamele Do major si la minor

Din materialul parcurs de pâna aici s-a constatat ca toate problemele gamelor Do major si la minor se constituiau numai din sunete naturale (trepte naturalea).

Dar în creatiile scrise an Do major si la minor mai apar si alte sunete. Acestea sunt scrise cu semne de alteratie în fata (diezi sau bemoli) si se numesc sunete alterate.

De exemplu:


Daca sunetul natural este urmat imediat de aceleasi sunet alterat se va numi cromatism.

De exemplu:


Vom studia acum pe rând aceste alteratii în cele doua game învatate (Do si la)[26].

    Lectia 27

a) Alteratia treptei a IV-a suitor în Do major si la minor (1)

Cea mai frecventa treapta alterata este treapta a IV-a alterata suitor (fa#  în Do si re# în la).

Pentru a intona aceasta treapta o vom gândi totdeauna sensibila la cvinta (dominanta). Aceasta sensibila o vom intona "imitând-o" pe cea a tonicii.

De exemplu, în Do major:


Treapta alterata (fa#) poate sa apara alternativ cu cea naturala (fa).[27]


Dar poate sa apara si succesiv, situatie în care se produce miscarea cromatica:


Cheia de Fa.  Începând cu aceasta lectie vom aborda si citirea în cheia fa. Aceasta cheie este folosita pentru a se cânta în registrul grav (vocea de bas). Ea este în consecinta foarte necesara datorita folosirii ei în partiturile corale pentru partida de bas si în toate partiturile care se folosesc basul (vocal sau instrumental).

Cheia de Fa pe linia a IV-a indica sunetul fa (pe aceasta linie), de la care se calculeaza celelalte sunete:

Raportata la cheia sol, reperul comun este sunetul  do (adica do de sub portativ în cheia sol este aceleasi cu do de deasupra portativului din cheia fa)[28].


Solfegii

J. HAYDEN

Simfonia londoneza nr.1

p. III Trio: oboi

 

L. van BEETHOVEN

Concert pentru pian nr. 1, op 15

p. III Rondo:pian

 


W. A. MOZART

Concert pentru pian în Do, K.V. 467

p. I: vioara I

 

J. HAYDN

Simfonia londoneza

p.IV: vioara I

 

FR. CHOPIN

Mazurca, op. 56, nr 2

 

 

H. PURECELL

Dido si Eneas

Act II, nr. 22

 

FR. SCHUBERT

Sonata în la pentru pian op. 42

p.I

 

În la minor fenomenul este identic, treapta a IV-a re se altereaza  re# devenind sensibila la mi (cvinta tonicii) dupa modelul sensibilei (sol#) pentru tonica (la).

Alteratia (re#) poate sa apara alternativ cu treapta naturala (re) sau succesiv, producând cromatism (re-re#).


b) Masura de 9/8 ( 9    = 3    =              )

Masura de 9/8 înseamna de 3 ori 3/8. Pe cadrul sau se formeaza aceleasiformule ritmice ca si în masurile 3/8 si 6/8 dar grupându-se pe 3 unitati de timp.

Ca atare masura de 9/8 se poate gândi si tacta în cele doua feluri: divizat si concentrat. În ambele cazuri se foloseste schema de 3, deci divizat:

(3 jos, 3 drepta, 3 sus)[29]


iar concentrat, ca o simpla masura de  3


Exemple divizat:


Exemplu concentrat:

Solfegii

FR. SCHUBERT

Dorita

 

 

R. SCHUMANN

Lied, op. 79, nr. 11

 

 



F. M. BARTHOLDY

Simfonia III, op. 56

p.IV, vioara I

 

FR. SCHUBERT

Sonata în pentru pian, op. 42

p.III

 

G. F. HAENDEL

Concerto grosso IV

p. II, violoncel

 

W. A. MOZART

Sonata în la pentru pian K. V. 310

p. I

 

D. SCARLATTI

Sonata în re, nr.25

Vol. I

 

D. SCARLATTI

Sonata în mi, nr.19

Vol. III

 


Lectia 28

a) Alteratia treptei a IV-a coborâta (lab) în tonalitatea Do major[30]

Treapta a IV-a coborâta se intoneaza cu sprijin tot pe cvinta tonicii sol (dominanta) si anume ca sensibila deasupra lui sol (precum fa deasupra lui mi)

Treapta a patra coborâta (lab) poate de asemeni sa apara alternativ sau succesiv cu trapta nautrala (la).


Treapta  a VI- a coborâta (lab) poate sa se combine cu trepta a IV-a ridicata (fa#) formând un interval nou: terta micsorata:

În intonatie acest interval va fi totdeauna gândit ca doua sensibile la acelasi sunet (sol), una inferioara, alta superioara.

b) Masura de 12/8(12    = 4    =               )

Masura de12/8 (ca si cea de 9/8 de altfel) este o masura întâlnita relativ rar. Formata pe aceleasi principii (si cu aceleasi formule ritmice) ca si 3/8, 6/8, 9/8, masura de 12/8 formeaza în cadru pe schema de 4. În consecinta se va tacta (divizat si concentrat) ca si 4/4:

  - divizat:

                                                                        


-          concentrat

SOLFEGII

P. CEAIKOVSKI

Si dureros de dulce

 

 

W. A. MOZART

Cvartet cu pian, K. V. 478

p. I, vioara I

 


A. DIABELLI

Sonatina  pentru pian, op.151, nr.1

p. II

 

J. S. BACH

Partita II, BWV 1004

 

 

H. F. HAENDEL

Concerto grosso IX, op. 6, nr.19

p. IV, violina I, II

 

G. F. HAENDEL

Acis si Galathea

Cor nr.9: sopran

 

Lectia 29

a) Alteratia suitoare a treptei a V-a (sol#) si alteratia coborâtoare a treptei a VII-a (sib) în Do major

Treapta a V-a (sol#) este si ea o trepta fregvent alterata ca sensibila pentru la (trepta a IV-a) care este tonica gamei la minor. În temeiul raportului de game relative (Do-la) sol# (trepta V-a ridicata) apare ca un "liant" între cele doua tonalitati (putând provoca usor deplasarea din Do major în la minor)

Intonarea lui sol# se va gândi în consecinta ca sensibila lui la:


Trapta a VII-a coborâta (sib) este si ea o treapta des întâlnita[31].

Se va intona ca sensibila deasupra lui la:


b) Lexicul formurelor ritmice din masurile cu timpi ternari(     ): 3/8, 6/8, 9/8, 12/8

În masurile cu timp ternari se formeaza (cum vedem) niste formule ritmice specifice. Ele se produc pe cadrul unui timp (concentrat), adica pe patrimea cu punct()

Cele mai frecvente formule sunt:

-          din doua durate:

-          din teri durate:

-          din patru durate

-          din cinci durate

-          din sase durate

Solfegii

J. HAYDN

Simfonia nr. 7

p.I, fagot

 

M. CLEMENTI

Sonatina pentru pian, op. 36, nr.3

p.III

 

 

W. A. MOZART

Sonatina vieneza, nr. 6, p. I

 

 

J. HAYDN

Divertisment VI, nr. 117

Trio: vioara I

 

 

FR. SCHUBERT

Sonata pentru pian în Do

p. I

 

 

FR. SCHUBERT

Il modo di preuder maglia

 

 

J. HAYDN

Divertisment VI, nr. 117

Trio: vioara I

 

 


Lectia 30

a) Alteratia coborâtoare a terptei a II-a [32] (reb în Do major si sib în la minor)

Treapta a doua coborâta înseamna sensibila descendenta a treptei I-a, deci în Do major,reb se intoneaza ca semiton deasupra tonicii do.

Treapta a II-a coborâta în la minor va fi sib, deci tot sensibila deasupra tonicii la.

b) Formula rirmica de siciliana()[33]

Este una dintre formulele (pe timp ternar      )  dinte cele mai pretentioase atunci când ea se cânta pe tactare concentrata (deci în timpi repezi) si când poate fi usor transformata gresit , sau, mai grav, într-o formula de timp binar sau .

Pentru a ne-o însusi corect vom folosi doua modalitati de studiu.

Prima, o exersam pe tactare divizata, concentrându-ne ca optimea cu punct sa fie suficient de lunga iar ultima optime din grup sa fie pe timpul ei .Acelaram tempo cât mai mult pâna când o simtim ca pe o unitate.

Exersati acesta cca. 30-40"!

A doua metoda pleaca de la ideia de unitate a formulei si o rostim pe un singur timp comcentrat. Pentru acesta  Neuhaus în cartea sa "Arta pianistica" propune doua cuvinte:

Am-ster-dam or Klem-pe-er[34]

Exercitiu:

Solfegii

J. S. BACH

Suita engleza IV

Menuet I

 

 

R. SCHUMANN

Lied, op. 77, nr.4

 

 



DIABELLI

Sonatina pentru pian op. 168, nr. 7

p. III. Rondo

 

 

G. F. HAENDEL

Josua

Arie nr. 53

 

 

J. S. BACH

Orgel Werke vol.VI, nr. 16

 

 

L. van BEETHOVEN

Cvartet, op. 132

p.I, vioata I

 

 

J. S. BACH

Suita engleza II

Gigue

 

 

M. ANDRICU

Simfonia IX

p. III, corn

 

 

M. J. GLINKA

Ruslan si Ludmilla

Act III, cor nr. 13

 

 

Lectia 31

a) Alteratia treptei a III-a descendenta în Do, (mib) si ascendenta în la (do#)

Alteratia coborâtoare a treptei a III-a în Do major (mib) se produce nu atât ca inversiune minora (do minor), ci mult mai mult ca sensibila superioara a treptei II-a (re)[35]. În consecinta el se va intona prin intermediul re (si nu ca terta mica pe trepta I-a do).


Alteratia suitoare a treptei a III-a în la minor (do#) nu se face nici ea în intentia de majorizare a gamei (terta mare pe tonica la), ci ca sensibila pentru treapta a IV-a re. Asadar ea va fi gânduta în raport de re (si nu de tonica la).


b) Legato între formulele ritmice pe rimpi tenari

Ca si în cazul formulelor pe timpi binari, lagato între formule creaza posibilitatea unor structuri ritmice (fraze ritmice) complexe.

De regula, aceste legato-uri între formule sunt utilizate în timpi rari (andante, adagio), ceea ce în cântare nu constiutuie o dificultate, rezolvându-se de la sine printr-o masurare (tactare) divizata.

. 

SOLFEGii


C. W. GLUCK

Alceste

Act II: Ademeto

 

 

J.S. BACH

Album pentru Ana Magdalena Bach

nr. 8: Menuet

 

 

L. van BEETHOVEN

Soanata pentru vioara op. 23

p.III

 

FR. SCHUBERT

Atys

 

 

D. BUXTEHUDE

Orgel Werke, vol. I, nr. 10

 

 

J. S. BACH

Orgel Werke, vol. VI, nr. 18

 

 

Lctia 32

a) Alteratia ascendenta a terptei a I-a în Do si la (do#, la#); alteratia ascendenta a treptei II-a în Do major (re#)

Treapta I-a urcata în Do major (do#)  este perceputa ca sensibila pentru re (treapta a II-a).Prin acesta rolul principal a tonicii (do) nu este afectat, ea trebuind sa fie mereu prezenta în auz.

Treapta întâia alterata ascendent în la minor (la#) are acelasi rationament. Deci va fi sensibila la treapta a II-a (si)  fara a influenta pozitia stabila a tonicii la.

Alteratia suitoare a treptei a II-a re# se gândeste ca sensibila la terta tonicii mi:

b) Tactarea divizata în masurile de 2/4, 3/4 si 4/4

Dupa ce ne-am însusit tractarea divizata pe baza de optime în masurile ternare, ne vom folosi de acesta pentru a o aplica si masurilor cu timpi binari.

Necesitatea tractarii divizate în masurile 2/4, 3/4, 4/4 apare în situatia unori tempi rari (adagio, largo, grave) când ritmul este încarcat prin folosirea diviziunilor cu durate de  (trezecidoimi) si  (saizecipatrimi)[36].

În aceste cazuri (pentru a putea percepe si orgaiza rutmul) ete nevoie sa folosim ca unitate de tractare durata de optime.

În consecinta tractarea masurii de 2/4 se va face astfel:


a masuri de 3/4 astfel:


iar a masurii 4/4 astfel:

Mai simplu, fiecare timp al masurii se bate de doua ori..

Tractati divizat si împartiti bine acest ritm[37]:


A. DIABELLI

Sonatina pentru pian, op. 151, nr.1

p.III Rondo

 

 

L. van BEETHOVEN

Concert pentru pian, nr.1, op. 15

p.I, vioara I

 

 

A. DIABELLI

Sonatina pentru pian, op. 151, nr.4

p.I

 

 

SOLFEGII

 

 





Lectia 33

a) Recapitularea alteratiilor în tonalitatea Do major

Pentru o viziune de sinteza asupra alteratiilor folosite de gama Do major (sau oricare alta gama majora, vomprezenta aceste alteratii astfel încât sa avem imaginea clara ca ele apar ca sensibile (ascendente si descendente) la anumite trepte ale gamei: 

Ordinea frecven-ei (si importantei lor) este urmatoarea:

-  cele din jurul treptei a V-a[38] (fa#/ si lab, deci a IV, si VI)

-  cele din jurul treptei a VI-a [39](sol#/ si flat, deci a V, si VII)

-  cele din jurul treptei a II-a [40](do#/ si mib, deci a I, si  III)

-  cele din jurul treptei a III-a [41] (re#, deci a II-a)

-  cele din jurul treptei a I-a [42]  (re#, deci II care împreuna cu sensibila naturala formeaza cele doua sensibile ale tonicii).

Asadar, concidem înca o data ca, orice alteratie (din tonalitate) trebuie gândita si intonata ca sensibila (inferioara sau superioara) a unei trepte a gamei [43].

Exercitiu cu trepte alterate (în Do):



b) Masura de2/2 (2   )

Masura de 2/2  numita si "alla brave"[44] (notata cu     ) este o masura care foloseste unitate de timp doimea (   ).


Ea se tacteaza ca si  2/4 , dar fiecare timp are durata de doime (    ):


În consecinta formulele ritmice pe timp se vor constitui pe doime.


Solfegii



J. HAYDEN

Divertismento II, nr. 87

p.I, vioara I

 

 

W. A. MOZART

Concert pentru pian în Do, K. V. 246

p.III

 

 

FR. SCHUBERT

Der Morgenkuss

 

 

L. van BEETHOVEN

Missa în Do, op. 86

Dona nobis pacem: vioara I

 

 

L. van BEETHOVEN

Missa în Do, op. 86

Cum Sancto: alt

 

 

Lectia 34

a) Recapitularea alteratiilor în tonalitatea la minor

Gruparea alteratiilor în la minor (sau oricare gama minora) se face putin deosebit de gama majora si anume, gama se împarte în doua segmente: pentacord + tetracord.


Neamintim ca tetracordul superior apare sub trei forme (natural, armonic si melodic) si ca atare sunetele alterate (fa# si sol#) sunt considerate ca apartinând gamei complete.

Mai ramân alteratiile care apar în pentacordul de jos. Acestea se grupeaza conform aceluiasi principiu de sensibile la anumite trepte.


În ordinea frecventei si importantei:

-          sensibila treptei a V-a (re#, deci IV)

-          sensibila treptei a IV-a (do#, deci III)

-          sensibila descendenta a terptei a II-a (sib, deci II)

-          sensibila treptei a II-a (la#, deci I)

Considerând ca alteratiile vin tetracordul superior (fa#, sol#) formeaza (împreuna cu treptele naturale) o unitate intonationala (pe care am studiat-o), recapitulam intonational doar alteratiile pentacordului inferior.

b) Masura de 3/2  (3   ) si 4/2  (4   )

Ca si în cazul masurii de 2/2, masurile de  3/2 si 4/2 folosesc doimea .


F. M. BARTHOLDY

Cântece fara cuvinte, op. 102

nr. 31

 

 
SOLFEGii

J. HAYDN

Cvartet, nr. 77, op. 76, nr. 3

Trio: vioara I

 

 

J. S. BACH

Cantata BWV 77

Aria 5, alto

 

 

R. SCHUMANN

Album pentru tineret, op. 68

Amintiri la teatru

 

 

J. S. BACH

Cantata BWV 25

Cor 1: sopran

 

 


Lectia 35

a) Recapitularea generala a tonalitatiilor Do major si la minor

Tonalitatile Do major si la minor sunt constituite din sunete naturale (diatonice) si alterate (cromatice). Sunetele alterate sunt concepute ca sensibile (inferioare si superioare) la cele naturale.

Tonalitatea Do major poate fi reprezentata de o scara în care sunetele naturale si cele alterate se oranduiesc astfel:

Tonalitatea la minor va prezenta o usoara deosebire în tetracordul superior, unde toate sunetele (inclusiv cele alterate) se considera naturale:

Putem astfel concide ca fondul sonor al unei tonalitati (majore sau minore) cuprinde în principal astfel sunete (naturale si alterete)[45]

Sunetele alterate au urmatoarele roluri:

-          întareste pozitia unui sunet natural,

-          produce o inflexiune modulatorie, adica face o incursiune acurta într-o alta tonalitate.


                                        

  ..Sol major..... . .Do major             

-          moduleaza într-o alta tonatate.


În plan international (solfegistic) trebuie însa retinut ca orice sunet alterat se intoneaza prin intermediul treptei naturale  la care este conceput ca sensibila (inferioara sau superioara). Chiar daca acest sunet nu va apare imediat (cu auzul intern), si la nevoie chiar intonat cu vocea pentru sprijin.

De exemplu, în succesiunea de mai jos sunetul fa# nu se rezolva pe sol, dar sunetul sol trebuie imaginat auditiv (sau de cât e nevoie chiar intonat) pentru a putea cânta usor si sigur sunetul sensibila fa#)[46].

SOLFEGii





 

D. BUXTEHUDE

Orgel Werke, vol. I, nr.9

 

 



[1] Semnele de alteratie vor fi diezul , bemolul , si becarul

[2] Problema gamelor perechi o vom trata mai departe.

[3] Desigut la început ni se va pârea ca în cele doua exercitii da largire a gamei (în sus si în jos) sunt sunete prea înalte sau prea grave pentru vocea noastra. În realitate orice voce are aceasta întindere sus si jos, trebuie doar sa facem un mic effort vocal.

[4]Prin învatarea masurii de 2-4 intram în ceea ce se cheama ritm, care înseamna succesiunea sunetelor în timp. Durata în timp a unui sunet se masoara prin unitatea de timp, în cazul acesta fiind patrimea.

[5] Daca întâmpinati greutati în intonarea pe ritm (pe patrimi si doimi), cititi întâi numai ritmul fara a cânta înaltimile sunetelor astfel: (do-re-mi etc.).

[6]Daca un exemplu ( de regula ultimul din seria unei lectii) ni se pare dificil si nu-l putem cânta în totalitatea, se poate renunta la el si se trece mai departe, pentru ca oricum problemele lui vor reveni si rand pe rand se vor rezolva.

[7] Daca nu reusiti sa rezolvati aceste intervale de sexta, nu disperati, cu timpul vor fi însusite iar în solfegii nu le veti întâlni foarte des.

[8] Intonarea gamei prin septime este dificila si ca atare nu vom insista daca nu reusim, caci(ca si în cazul altor exercitii dificile) cu timpul, adica avansând în curs, lucrurile se mai aseaza si de la sine.

[9] Nu trebuie sa facem "complexe" daca nu reusim sa cântam aceasta formula pentru ca ea nu e foarte frecventa în cântarea vocala si în plus cîndva, pe parcursul studiului ne trezim ca ne iese foarte usor.

[10] Anacruza, este un termen (grec) care înseamna atacul pe partea neaccentuata a unui timp, precedând un timp accentuat (cruza). Adesea se foloseste cuvântul german Auftakt.

[11]   În armonie treptele I, IV,V se vor numi trepte principale purtând asa numitele functii de baza:I=tonica (T), IV= subdominanta (S), si V=dominanta (D). În consecinta în Do major acordul    este accentul  tonicii    acordul   subdominantei    si       acordului dominantei. Acordurile de pe treptele II, III, VI, VII, se vor numi secundare si vor fi (uneori) înlocuitorii functiilor principale astfel: VI=tonica, II=subdominanta, VII (si III)= dominanta.

[12] În studiul armoniei acordul în rasturnarea I-a se cifreaza cu 6 (adica cu sexta) iarcel în rasturnarea a II-a cu 6/4 (adica cu cvarta si sexta).

[13] Pentru o mai usoara resinere teoretica a intervalelor vom observa ca exista un raport între intervale prin rasturnarea lor. Astfel, de exemplu, secunda                    prin rasturnare devine septima. Se formeaza astfel urmatorul raport:

- secunde prin rasturnare devin septime si invers,

- terte prin rasturnare devin sextet si invers,

- cvartele prin rasturnare devin cvarte si invers.

Pentru facilitatea memorizarii, convenim o notatie numerica: notam cu cifra 2 intervalul de secunda, cu 3 del de terta, cu 4 cel de cvarta, cu 5 cvinta, cu 6 sexta, cu 7 septima, apoi vom reprezenta raportul de rasturnare prin cifra astfel: 2 3 4 5 6 7

                                                                                        7 6 5 4 3 2

                Mai  observam ca prin rasturnare din intervalele perfecte rezulta tot perfecte, din cele mici rezulta mari, din cele mari rezulta mici, cele micsorate rezulta marite, din cele marite rezulta micsorate.

[14] Datorita faptului ca în starea naturala cele doua gama Do si la au acelasi sunete, ele se considera înrudite (de grandul I), numindu-se gama relativa, mai precis la minor  e considerata relative lui Do-modul major, iar la-modul minor. Sunt cele doua moduri fundamentale ale muzicii tonal-functional (muzica sec. XVII-XIX) reprezentând o complementaritate lumina-umbra, masculine-feminin.

[15] Daca ne luam tonul da la un instrument si constatam ca pentru vocea noastra e foarte "jos" (în cazul vocilor de sopran sau tenor), atunci mutam tonul de baza (la) ceva mai sus.

[16] Pe lânga aceasta secunda marita, sunetul sol# va mai naste si alte intervale care nu s-au întâlnit în Do major si la minor natural, pe care vom studia mai departe.

[17] Începând cu acest exercitiu putemrenunta la schimbarea silabelor ta, ti, ri si adapta o singura silaba ta pentru orice durata în felul acesta:

[18] Despre o forma melodica si în coborâre vom vorbii în lectia urmatoare.

[19] Teoria muzicii numeste im propriu aceasta gama "melodic Bach", atribuindu-se lui Bach utilizarea ei. În realitate ea este întâlnita la compozitorii predecesori si contemporan în acceasi masura, de accea vom numi aceasta gama melodic "baroc".

[20] Daca nu reusiti, nu disperati! Puteti abandona, caci pe lânga faptul ca nu e foarte des folosit (vocal), acest contur poate cu timpul sa va devina familiar :

[21] Procedeul se mai numeste si "divizat"

[22] Procedeul se mai numeste si "concentrat"

[23] Procedeul "cocentrat" se foloseste mai ales în cazul tempilor repezi, când de regula si ritmul este mai simplu.

[24] Asa cum se întâmpla în cazul trioletului (           ).

[25] Fiind o maura greu de tactat (care poate sa ne împidice la concentrarea pe cântare), putem renunta la baterea ei, folosind un mod foarte simplu de tactare si anume: batâd fiecare timp () în jos (chiar ciocanind fara zgomot - cu degetul mijlociu în masa:

[26] Prin abordarea treptelor alterate, gamele Do si la se "largesc" ca fond sonor si ele devin ceea ce se cheama tonalitati, adica fond de sunete raportate la un centru numit tonica.

Von conveni acum ca  gama este o schema care reprezinta  tonalitatea. În mod curent (teoretic si practic) cele doua notiuni se folosesc (cu o anumita "neglijenta") ca similare.

Revenind la alteratii, trebuie spus faptul ca, pe lânga "largirea" fondului sonor ele mai pot provoca inflexiuni modulatorii sau chiar modulatii, adica depasiri în alte tonalitati.

[27] Sa nu uitam ca treapta naturala fa o întornam semiton deasupra lui mi

[28] În solfegiere registrul acestei chei îl plasam tot în ambitusul natural al vocii noastre ca si când am solfegia în cheis sol, caci în mod real registrul cheii fa reprezinta grafic ambitusul vocii barbatesti (vocile feminine si de copii cântând automat cu o octava mai sus).

[29]  Se poate renunta la tactarea masurii, batând fiecare timp () în jos (ciocanond în masa)

[30] Sa ne amintim ca în la minor treapta a IV-a (fa-fa#)apare, prin cele trei variante ale tetracordului superior, ca treapta naturala în ambele situatii.

[31] Explicarea alterarii lui sib este ceva mai dificila pentru cine nu are notiuni de armonie, caci sib apare de regula da septima pe tonica, constituind un accord de dominanta pentru acordul subdominantei fa.

[32] Numita si treapta "napolitana", de la acordul care se formeaza cu ea, acord care, se pare, a fost folosit cu predilectie de compozitorii baroci din scoala de la Neapole (Alessandro Scarlatti).

[33] Numita astfel (oarecum impropriu) de la dansul cu numele de Siciliana din suita baroca (Telemann, Haendel, Bach).

[34] Un alt cvânt zice Neuhaus cu foarte mare "eficienta" pedagogica si care se treduce perfect în româneste este pro-stu-le.

[35]Într-o gândire armonica ce constiutuie mib un acord de septima micsorata ca dominanta pentru acordul dominantei în care re  este cvinta:

[36] Pentru calriate redam schema divizarii duratei de patrime.

optimi  saisprezecimi treizecidoimi   saisprezecimi

[37] Ca si în cazul tractarii divizate a masurilor de 6,9,12 putem renunta la schema masuri si vom bate fiecare optime în jos (ciocânind chiar în masa la început).

[38] Treapta dominantei.

[39] Treapta relativei minore.

[40] Treapta contardominantei.

[41] Treapta medianta (terta majora).

[42] Treapta tonicii.

[43] Reamintim ca orice sensibila poate conduce la o inflexiune modulatorie sau modulatie.

[44] Denumirea vine de la breve (brevis) care (în Renastere) însemna doime.

[45]Se poate observa ca în aceste scari lipsesc de exemplu solb (treapta a V-a coborâta) sau la# (treapta a VI-a ridicata) în Do major, sau treapta a IV-a si a V-a coborâta (reb, mib) în la minor. Ele vor apare într-un stadium chromatic foarte avansat (împreuna cu sensibilele sensibelor), dar momentan le-am cuprins doar pe cele importante si uzuale.

În unele tartate contemporane de teoria muzicii strucura scarilor de mai sus e prezentata artificios sub titlul "cromatizarea gamelor".

[46] Desigur de la un timp aceste alteratii le cântam aproape automat în baza deprinderilor prin exercitiu, caci gândirea noastra va realiza (aparent inconstient) procesul raportarii acestor sensibile la treptele naturale.


Document Info


Accesari: 50705
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )