Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Mihail Sadoveanu: Baltagul

literatura romana




Mihail Sadoveanu:

Baltagul







Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Într-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balad 10310q1619k 59; populara româneasca, pe care l-a apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.

Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare românesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasând în centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se înteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecând prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu înlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.

Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.

În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii române moderne.

Firul epic central îl reprezinta încercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie într-o monografie a satului moldovean.

Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzând asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.

Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.

Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, înmormântare)

Rânduielile gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta: iei de miel în pod, faina de porumb si lemne adusa de la câmp în desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crâsma si biserica.

În sat viata se desfasoara calendaristic între plecarea turmelor la pasunta si întoarcerea lor la iernatic. Vremea este înteleasa dupa semne. În viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel încât oamenii abia au auzit de posta si de tren.

Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, rânduri dupa rânduri de generatii, în sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si începutul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stapânii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar rânduielile omului si ale stihiilor staruisera; asa încât se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.

Oamenii sunt conservatori; cred în superstitii: vise semne. Astfel când Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecând calare peste o apa neagra cu spatele întors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii îl urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rând si îi cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa rânduiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul împletit cununa.

Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasca. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapânii pamântesti, desi nu crede in eficienta acestora; - Atunci de ce sa mai scriu jalba? - Asa, ca sa fie.

În roman Mihail Sadoveanu insista mult asupra traditiilor si obiceiurilor legate de momentele importante ale vietii: botezul, nunta, sarbatori religioase, înormântarea.

La Borca, Vitoria Lipan asista la un botez: Vitoria a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si sa-i puie rodin sub perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hârtie de douazeci de lei. S-a închinat cu paharul de bautura catra nânasi, a sarutat mâna preotului... Obiceiul locului era ca toata lumea sa participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o punga cu bucatele de zahar) iar pe frunte o hârtie de 20 de lei, apoi închina paharul catre nânasi si saruta mâna preotului.

Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunta. Fugeau saniile cu nuntasii pe gheata Bistritei. Mireasa si drustele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinti si bonditi. Barbatii împuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa sperie si s-alunge mai degraba iarna. Cum au vazut oamenii straini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni si le-au iesit înainte cu naframile de la urechile cailor fâlfâind. Au întins plosca s-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea feciorului de împarat si a slavitei doamne mirese, ori îi omoara acolo pe loc.

Nunta s-a abatut catra drum. Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei.

Mireasa si drustele aveau capetele înflorite, nevestele earu îmbracate în catrinta si bonditi, barbatii împuscau deasupra brazilor iar vorniceii ieseau înaintea srainilor cu plosca plina. Nuntasii coboara cu saniile pe gheata Bistritei. Vitoria oprimeste plosca si face o urare frumoasa mirilor.

Înmormântarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la înmormântare specifice zonei: Mortul este pus într-un car cu cetina, tras cu doi boi; carul este însotit de trei preoti, de trei barbati cu buciume si patru bocitoare. O batrâna are sinuri de pânza pentru datina podurilor. Ramasitele mortului sunt stropiti cu vin, iar peste groapa se arunca o gaina neagra. Dupa înmormântare se face praznic si apoi parastas la trei, noua si patruzeci de zile.

Mihail Sadoveanu este foarte atent si la psihologia si comportamentul moldovenilor: Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori în suferinti, ca si-n ierni cumplite, fara griji în bucurii, ca si-n arsitile lor de cuptor, placându-le dragostea, si betia, si datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oameni de la câmpie si venind la bârlogul lor ca fiara de codru - mai cu sama stau ei în fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cântec, de prietenie.


Completare

by DitZi@bigfoot.com

PLAN LUCRU


Trasaturi generale care individualizeaza romanul sadovenian

Prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian

Continuand proza rurala reprezentata pana la el de I.Slavici,B.Delavrancea si D.Zamfirescu , Sadoveanu este alaturi de Rebreanu , ctitor al romanului romanesc modern .Deosebita de proza rurala rebreriana,opera sadoveniana propune imaginea uni sat retras din fata civilizatiei banului , intr-o izolare naturala . Eroii sai sunt mai rar plugari ; sunt ciobani, pastori , padurari care pretuiesc mai intai barbatia , iscusinta si taria de caracter .

Baltagul este 'ilustrarea magnifica a fortei normelor etice in aceasta societate traditionala , iar reprezentarea mitica a intamplarii o da corespondenta cu Miorita'

Culme a creatiei sadoveniene , romanul Baltagul este epopee a vietzii pastoresti , un adevarat epos al miscarii poporului roman prin timp , cu obiceiuri , institutii si credinte .

Roman cu structura baladeasca , opera realizeaza o tulburatoare osmoza intre cotidian si mitic , intre datele concret-istorice ale situatiilor si proiectia lor legendara

Opera este un roman polimorf , realist si simbolic in acelasi timp , monograf si social , cu intriga de roman politist

Aparitia si izvoarele romanului

Scris in numai 17 zile , romanul apare in 1930

Surse : trei balade populare

Salga (preia setea de dreptate a eroinei)

Dolca (prietenia om-animalul credincios)

Miorita (simbolul , structura epica , conflictul)

Baltagul - o Miorita in dimensiuni mari - G Calinescu

Constructzie epica

3 momente principale ; trei nuclee epice

asteptarea lui Nichifor Lipan

Cautarea lui Nichifor

Pedepsirea ucigasilor

Discursul epic este linear , in trepte , intr-o structura labirintica . Labirintul , cu drumurile sale serpuite reprezinta curgerea continua a vietzii spre Regatul Mortzii

In tesatura romanului sunt doua structuri:una epica si realista , alta simbolica si mitica

Caracterul monografic

Roman al lumii arhaice a pastorilor , care lupta pentru a-si pastra normele etice , opera incepe cu legenda populara care relateaza despre faptul ca "Dumnezeu , dupa ce a alcatuit lumea a pus randuiala si semn fiecarui neam "

Legi nescrise guverneaza viatza acestor oameni , iar traditia nu admite nerespectarea lor . Prin disparitia lui Nichifor Lipan randuiala si legile nescrise au fost incalcate . De aceea vinovatii trebuie pedepsitizi .

In eposul sadoveniana natura se reflecta in om , semnele naturii sunt cunoscute si urmate(visul Vitoriei in care Nichifor apare calare cu spatele intors la ea , mergand spre asfintit ; cocosul da semn de plecare , etc)

Prezentarea unor obiceiuri,traditii si superstitii (Borca - nunta , Cruci - nunta ) In finalul operei se prezinta obiceiuri de la inmormantare , scena parastasului fiind punctul culminant al actiunii .

Atitudinea Vitoriei fata de fiica sa Minodora , care a a incercat sa se abata de la normele arhaice .

"Interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale" G Calinescu

Chipul Vitoriei Lipan

Tip reprezentativ pentru aceasta lume in care traditia si legile nescrise sunt respectate cu sfintenie . Mentalitatea sa este arhaica

Energia sa sufleteasca este mobilizata in numele dreptatii; legile nescrise ale demnitatii umane au fost incalcate .

Spirit justitiar , munteanca "un Hamlet feminin"(G.Calinescu) , a organizat minutios calatoria pentru refacerea itinerariului lui Nichifor , pentru gasirea si pedepsirea ucigasilor . Cautarea sotului incepe din interior spre exterior .

Statornicia morala , luciditatea , stapanirea de sine si devotamentul ce o caracterizeaza au facut pe exegeti sa o asemene cu Antigona .

Celelalte personaje

Nichifor Lipan - personaj absent in opera . El devine o prezenta printr-un act de sinteza , infaptuit de cei care l-au cunoscut . E un personaj redat da viata prin restituire . Este o emblema a lumii oierilor .

Gheorghita - va strabate un drum initiatic , de cunoastere si de formare . Maturizarea lui se implineste in momentul cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau . El trece de la starea de inocenta la experienta .

Elemente de arta literara

Opera este un epos , iar Sadoveanu un rapsod .

Asemenea lui Ion Creanga , Sadoveanu creeaza impresia ca nu scrie , ci povesteste . Relateaza in stil solemn si festiv ; oralitatea si conciziunea stilului isi au izvorul in cantecul popular .




Bogatia sufleteasca a omului din popor. Baltagul


Mizeria, în care au trait   taranii sub jugul mosieresc a fost aratata adeseori în literatura noastra. Protestul împotriva ________ s-a îmbinat adesea în astfel de opere cu apararea valorii umane a omului împilat.

Sadoveanu a demonstrat prin întreaga sa opera ca omul pe care îl batjocorau stapânii era un om complex, cu o bogata viata sufleteasca, cu ________ morale, cu fina inteligenta, rod al unei civilizatii batr ne.

Omul din popor, n opera lui Sadoveanu traieste n reletii sentimentale pasiuni absolute si curate, iar n axistenta zilnica se bazeaza pe o stramoseasca experienta a vietii, pe o initiere ntr-o ad nca stiinta a naturii si a oamenilor. nca din Cr sma lui mos Precu apare ________ dragostei la omul din popor. n iubirea lui Zaharia Zadoina pentru Anica Raducului e un profund simt al demnitatii omenesti, o ad nca ntelegere a caracterului moral pe care trebuie sa-l aiba dragostea. Iubirea lui Zaharia nu a patima instinctiva; pasiunea sa puternica se mbina cu o mare gingasie sufleteasca si se bazeaza pe o ndepartasire a dorurilor comune. O asemenea "dragoste ampla si simpla" i face pe cie ce iubesc si sunt opriti n fericirea lor sa devina, ca si Costadin ________, razbunatori aprigi. Povestirea C ntecul amintirii, ca si O istorie de demult sunt imagini ale puterii de ________ a dragostei curate, care da omului din popor dreptul de a se ridica mpotriva legiuitorilor societatii asupritoare spe a-si face singur dreptate. Stiinta descifrarii naturii si a omului a nceput si ea sa fie dezvaluita nca n lucrarile din tinerete. Amar tul Gherasim din Cr sma lui mos Precu e un biet ________. Fac nd si desfac nd vraji, Gherasim creeaza iluzia unei lupte cu puterile necunoscute care-l nconjoara pe omul nestiitor, ncerc nd a descifra unele taine ale sufletului sau ale naturii. Acestea sunt calitati reale, care ndreptatesc ncrederea unor consateni. Urmasii sai din creatia sa ________ se ridica pe treptele unei adevarate lupte pentru cucerirea ntelepciunii si dezvaluirea tainelor din viata nconjuratoare. Opera lui Sadoveanu nfatiseaza nenumarate personaje care se nalta prin forta inteligentei, prin cunoasterea profunda a lumii nsuletite si ne nsufletite. Nicolae Peceleaga, padurarul din romanul Noptile de ________(1934), este stap n pe misterele padurilor si apelor. Badea Toma, din Valea Frumoasei, stie ritualul cocosilor de munte. Culi Ursachi, din Ochi de urs, descopera urmele pasilor de fiara ori de om. Nenumarati sunt cei care, asemenea batr nilor si tinerilor pescari din ________, poseda o vasta stiinta. Astfel vom gasi pe capitanul Ilie Turculet, din Zodia cancerului(1929), stap n pe cititul stelelor si schimbarilor neprevazute ae vremii. n timpuri stravechi, l aflam pe magul Chesarian Baeb dacul, din Creanga de aur(1933). Acesta e un ntelept pregatit sa pastoreasca poporul prin darurile mintii sale, care patrunde n cele mai complicate retete ale vietii omenesti, gasind cheia treburilor filozofesti si a celor politicesti, ca si cheia nc lcitelor treburi ale inimii omenesti.



Una dintre cele mai expresive imagini ale complexitatii si profunzimii de gandire si simtire ale omului din popor din opera lui Sadoveanu o aflam n romanul Baltagul. Aparut n 1930, Baltagul este - dupa remarca lui G. Calinescu - "un roman al transhumantei, cu intriga antropologica. Acum suntem n Dacia, n teritoriul muntenesc al ________. Un cioban a fost ucis, si nevasta care-i stie drumurile calendaristice i da de urma si prinde pe ucigas ...".

Baltagul e nu roman realist, urmarind a scoate n evidenta d rzenia taranilor rom ni de la munte. Actiunea principala n-o constituie crima, ci desfasurarea cercetarilor ntreprinse de vaduva pentru descoperirea cadavrului si a faptasilor. Locul central n roman este ocupat de munteanca Vitoria Lipan si de drumul ei spre a afla adevarul despre sot; pentru aceasta romanul este o carte a psihologiei tarancii din muntii Moldovei, a vietii si obiceiurilor tarii. Prin miscarea larga, astronomica, de cicluri si anotimpuri, Baltagul prezinta imaginea vietii pastorilor rom ni cu traditii si obiceiuri specifice, d nd literaturii noastre specialitetea unui nou epos, eposul mioritic, diferit de eposul grec, dar mai apropiat de omul civilizatiei europene.

Axat pe tema mioritica, Baltagul cuprinde, ca si marile tragedii antice, momente semnificative.

Primul moment e asteptarea lui Niechifar Lipan, cioban stap n de turme plecat la Dorna sa cumpere si sa v nda oi. nt rzierea lui sporeste nerabdarea Vitoriei. Autorul expune ntr-o gradatie estetica aceasta nerabdare si preocuparile nevestei pentru aflarei adevarului. Vitoria e prezentata n felul sau propru de a g ndi, n ambianta sa, n obiceiurile si gesturile surprinse de autor n trasaturi tipice. Paralel cu obiceiurile, autorul prezinta viata domestica a muntencei, actiunile, spiritul de organizare axate pe ciclul astrologic, n orbita caruia se nscrie r nduiala treburilor gospodaresti ca si destinul noilor generatii. Acesta ________ r nduiala e din prima pagina a romanului, n care o povestire anecdotica sintetizeaza particularitatile neamurilor si greul vietii muntenilor ce se ________. Ei traiesc n locuri singuratice si str mte. Barbatii sunt cu oile. Grija gospodariei o are nevasta, care trebuie sa aiba pricepere, vigoare si energie, si la nevoie, brat de barbat. Asa este casa lui Nechifar Lipan, cu prispa, _______, ograda cu adapost pentru vite si ______, asezata dupa datina locului, cu toate cele de trebuinta; oi la munte, ______ n casa; ____ de miel n pod, ceva parale str nse ntr-un cafaiel cu cenusa, faina de papusei si legume aduse din jos, dinspre c mpie n desagi.



Satul, cu ulicioare lungi si cotite, cu carari printre gradini, are cr sma si biserica. Preotul este si sfetnic. ___ e rostul. Nevasta oierului l cunoaste si, astfel nu ntelege sa traiasca, dec t dupa obicei, dintr-o practica straveche, careia i se supune. n satul Victoriei Lipan, viata se desfasoara calendaristic, ntre plecarea turmelor la pasunat si ntoarcerea lor de la iernatic. n virtutea transhumantei, pastori, turme, c ini migreaza n timpul anului, calendaristic, n cautare de pasune si adapost ntorc ndu-se la munte la date ntru vesnicie fixe. De aceea, nu ziua, ci vremea, pe care oamenii o nteleg dupa semnele ei ce se arata, hotaraste si treburile oierilor si ale casei. n viata oierilor, nimic nu iese din traditie. O bisnuita, care statorniceste raporturile dintre oameni, e singura lege. Cine ncalca obiceiul e mpotriva tarii. Nu "coc, vast si bluza" i trebuie _________. Ea este fata de maritat. Sa si vada deci de r nduielile ei de fata mare, sa bate si sa scuture pernele si laicerele de zestre, p na ce Vitoria sa-i gaseasca un rom n, cu casa noua ___ sot si oi multe. Asa ca, dupa r nduiala, fata Victoriei poarta camasa alba si ___________ neagra,
__________ ros, parul mpletit cununa, fara broboada. Ciubatelele sunt numai pentru hora sau munti, pentru drumurile de targ.

Din traditie si datini se formeaza priceperi si conduita morala, de neclintit, a oamenilor lui M. Sadoveanu. Cei v rstnici, cum e Vitoria Lipan, apare cu strasnicie respectul pentru credinta si obiceiuri, caci oamenii daca-se abat de la legea firii, pierd din cinste si demnitate, devin neoameni. Vitoria Lipan, cu ntelepciunea experientei de viata, g ndeste, nu fara de prudenta: "Bine este sa fii la vedere cu prieteni dec t ntr-un ascunzis, cu niste dusmani necunoscuti. C nd ___ _______, ei te baga mai putun n seama si tu i poti mai bine cerceta. C nd ___ _______, te poti socoti singur, cu necazul tau; c nd n putini, _________ si te coasa cu ochii".

Inteligenta, Vitoria nsa n noua ei experieta va accepta progresul ntroduc ndu-l n normele ei de conduita, ntarind obiceiurile ancestrale ale poporului nostru. "Gheorghita, vorbi ea ... vezi de _____ caii dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i ntareste cu orz, caci drumurile nca nu mi s-au sf rsit".

Cei de la munte sunt astfel de oameni. Remarea e a scriitorului, _____ faptele din roman nu o dezmint: " Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi minunate, de mirare: inti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori n suferinta ca si-n ierni cumplite; mai cu seama stare ei n fata soarelui cu o inima ca din el rupta". Nechifar Lipan, omul Victoriei, nu poate fi astfel. ntruchiparea acestei observatii, despre felul de a fi al munteanului, o desprindem din comportamentul Victoriei Lipan. n tot ceea ce ntreprinde aceasta femeie, e dragoste si statornicie, inteligenta nativa si tarie morala, o vitalitate care este a naturii nsasi, ntr-un cuv nt, un suflet si un caracter care, ___ viziunea autorului, definesc structura psihica a taranului din aceasta parte a Moldovei.

Al doilea moment al romanului ncepe n acea parte a naratiunii n care Vitoria ajunge la convingerea ca Nechifar a fost ucis si pradat. Este partea din roman n care Vitoria cauta trupul barbatului pentru a mplini r nduielile traditionale, ca si Antigona Daca. Antigona avea de luptat cu forta autoritatii, a regelui, fiind pus la ncercare mai ales liberul ei arbitru, Vitoria se afla ntr-o ipostaza mai putin clasa, din cauza ca riscurile si sacrificiile ci se fac ntr-o lume n care forta autoritatilor nu o poate ajuta, desi nu-i este ostila ca Antigonei. Vitoria trebuie sa preia misiunea autoritatii. Sarcinea e cu at t mai grea, cu c t metodele procedeele si logica autoritatii difera de ale Antigonei; ea are logica tarancii, care se conduce dupa instinct, fara a da nsa gres. Acest instinct face ce _______ ________ sa aiba personaje diferite de eposul grec, n care eroii se misca n hotarele legii, credintei si ratiunii.



Prin actiunile, vorbele, faptele si prin parerea altor personaje despre Vitoria, autorul si caracterizeaza personajul. n miezul actiunii trepidante se releva trasaturile de caracter: calmul, iscusinta, chibzuinta, curajul, energia, m ndria si tenacitatea locuitorilor de la munte.

Aflarea locului unde a fost ucis Nechifor Lipan si mlinirea ______ datorii a Vitoriei, datina nmorm ntarii si pedepsirea faptasilor constituie al treilea moment al romanului. Acum sunt reliefate d rzenia, pasiunea pentru adevar, etica omului din popor si spiritul de observatie generat de comuniunea omului cu mediul nconjurator. Vitoria Lipan afla ramasitele pam ntesti ale sotului ei nter Sabara si ______. n gestul nevestei lui Lipan este omenie si pietate. Ea are convingerea neclintita in existenta si nfaptuirea dreptatii. Pedeapsa pentru omucidereeste dumneeiasca. Ucigasul cade sub blestem; de aceea omul este dator sa urmaresca pe ucigas. Fiarele si dobitoacele participa si ele la prinderea acestuia. dar blestemul, datoria s r nduiala, vazute ca forte morale, nu se potrealiza n afara naturii. Pentru nfaptuirea dreptatii, justitiarul cauta sa cunoasca ntelesul v ntului, tipatul pasarilor, scheunatul dihaniilor, __________ g nganiilor si chiar urmele care nu se vad dintr-odata, desi duc la vinovat. Dar, nespus, sub nteles, pentru a ajunge la utilizarea dreptatii, omul trebuie sa aiba o stare spirituala de o puritate " naturala", singura misiune care-l face stap n deplin asupra mediului "ajutator", contra elementului negativ.

Autorul a aratat cum Vitoria a cautat aliati n vrajitoare si preoti. Despre ____________ vrajitoarei, concluziile Vitoriei sunt defavorabile "demonului", care se zice ca l-ar avea sub ascultare ________, vrajitoarea: "Acuma am nteles ca demonul acela, daca-l are e un prost. Ori i prost ,ori n-are nici o putere, de-o lasa pe d nsa amar ta, calica si lipsita de toate. Daca ar avea putere sa-l stie unde-i, ar avea putere sa-l si ntoarca"...

Autocontrolul permanent al Vitoriei este remarcabil. Dar ncordarea a fr nt o ________ din inimaVitoriei. Ea are at t momente de slabiciune c t si de supra ncordare care o afecteaza uman. Esenta marturisirilor dezvaluie nsa nota umana si vigoarea eroinei: "Daca as putea sa-l lovesc si eu cu acelasi baltag m-as simti mai usurata... Vreau sa-l mpung si sa-l tai astfel... am trait n lumea astra numai pentru omul acela al meu, si-am fost multumita si nflorita cu d nsul... l-am rugat pentru omul meu deie voie sa-l ngrop n tintirim. Sa nu ram ie ntre lupi; sa-l aduc ntre crestini".

Nechifor Lipan, rapu fiind, e prezent n subconstientul ancestral al Vitoriei Lipan (Nechifor i se arata n vis femeii, i calauzeste drumul, de dincolo de moarte, ca sa gaseasca c inele etc.)

ntre Vitoria Lipan si Nechifor Lipan e drum de viata, pe care l-a strabatut ______, si drum de moarte, caci pe acest drum a fost ucis Lipan. n aceasta opozitie: viata-moarte, se constituie drama Vitoriei Lipan, dar drama Vitoriei Lipan nu are nimic senzational n roman. Faptul ca soul ei a fost ucis e trait intens, cu o putere de stap nire ce are radacini n natura aspra si st ncoasa a locurilor ce nasc asemenea oameni, n obiceiurile si traditiile care au asezat si relatiile dintre oameni.

Toate acestea dau aspect monografic, monumental romanului lui M. Sadoveanu.











Document Info


Accesari: 15051
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )