Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Consecintele celui de-al doilea razboi mondial




CONSECINTELE CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL


Marea conflagratie mondiala desfasurata intre 1939 si 1945 a

avut toate caracteristicile unui razboi total. Prin amploarea desfasurarilor

de trupe, nivelul pierderilor, cantitatea imensa a resurselor

antrenate, numarul statelor implicate, la care se adauga si alti factori,

razboiul a influentat decisiv societatea umana si evolutia acesteia.

Desigur, primul impuls ne conduce spre evaluarea pagubelor umane,

dublate de cele economice. Mai mult, putem aprecia ca razboiul a adus

in fata omenirii un nou tip de provocari, intre acestea remarcandu-se



lagarele de concentrare si utilizarea bombei atomice.

De asemenea, implicatiile politice sunt demne de semnalat. in

primul rand, avem in vedere razboiul rece, un fenomen caracteristic

secolului XX, asupra caruia vom insista pe larg in capitolul urmator.

Totusi, daca ne gandim la faptul ca un razboi planetar nu poate avea

decat implicatii planetare, avem dimensiunea reala a marilor mutatii.

Astfel, in Europa se va consemna o despartire clara a continentului,

bazata pe criterii ideologice. in Apus se vor situa statele democratice,

sustinute de Statele Unite prin intermediul planului Marshall, din

punct de vedere economic, si de N.A.TO., din punct de vedere al

securitatii.

in Rasarit se va consemna dominatia sovietica, extinsa pana la

nivelul Germaniei de Est. O situatie mai complexa se inregistra in

Balcani, acolo unde Turcia si Grecia capitaliste vor convietui cu

Iugoslavia si Bulgaria comuniste. Pana in 1947 - 1948 au fost

instaurate regimuri 'democrat-populare' in:

- Albania - Republica Populara a fost proclamata la 11 ianuarie

1946, fostul rege Zogu I abdicand. Liderul tarii a devenit Enver Hodja,

cel care va supravietui in fruntea regimului, unul din cele mai

anacronice, el sustinand linia stalinista pana la final, pana in 1985.

- Bulgaria - Republica Populara a fost proclamata la 15

septembrie 1946, personalitatea marcanta a noului regim fiind

Gheorghi Dimitrov, fost secretar general al Internationalei III

Comuniste.

- Cehoslovacia - a cunoscut cel mai lung drum spre instaurarea

comunismului, desi avea traditia unei bune relatii cu Uniunea

Sovietica si o buna experienta de stanga. Momentul cheie a fost

'defenestrarea' ministrului de externe Jan Masaryk la 10 martie 1948,

Eduard Benes fiind tolerat pana la 7 iunie 1948, cand a demisionat.

- Iugoslavia - este cea mai importanta reprezentanta a unei cai

socialiste care a evitat linia stalinista, alegand sub conducerea lui Iosip

Broz Tito calea unei politici de nealiniere.

- Polonia - a cunoscut regimul comunist dupa o evolutie agitata

marcata de eliminarea opozitiei democratice, mai ales dupa fuga lui

Stanislaw Mikolajczyk la Londra, la 24 octombrie 1947.

- Romania.

- Ungaria - este singura tara est-europeana ocupata de Armata

Rosie in care primele alegeri postbelice au fost castigate de Partidul

Micilor Agrarieni, de opozitie. La inceputul lui 1948, insa, comunistii

detineau controlul total la Budapesta.

Timp de peste patru decenii, Europa va fi unul din fronturile principale

ale razboiului rece, intervalul fiind pigmentat cu numeroase crize.



Asia va oferi un tablou complex. Si pe acest continent se va

dezvolta o puternica miscare comunista, insa aici nu modelul sovietic

va prima, ci mai degraba cel chinez si cel generat de puternicele

miscari de decolonizare. Fara indoiala, China ramane o mare putere,

mai ales dupa depasirea urmarilor celui de-al doilea razboi mondial si

a razboiului civil. in ciuda imenselor dificultati economice, la un

moment dat chiar datorita unui conflict deschis cu Uniunea Sovietica,

chinezii vor reusi sa construiasca o societate viabila care astazi

promoveaza un sistem nou din punct de vedere politic, datorita

reunificarii tarii cu Hong Kong, Macao si, intr-o perspectiva care nu

poate fi prognozata cu exactitate, cu Taiwanul.

Totusi, diversitatea este principala caracteristica pentru statele

asiatice, fapt reflectat si de puternica miscare de nealiniere promovata

de India si Indonezia, aceasta in timp ce Japonia a recuperat cu

rapiditate handicapul provocat de distrugerile razboiului, ajungand in

grupul marilor state industrializate. Nu trebuie neglijate nici statele

arabe, dupa cum conflictul din Orientul Mijlociu, razboaiele dintre

evrei si arabi vor marca perioada postbelica.

Diversitatea se regaseste si in cazul Africii, cel de-al doilea

razboi mondial impulsionand lupta pentru proclamarea de noi state

independente. Continentul negru a trait cele mai diverse experiente, de

la dictaturile de dreapta la cele de extrema stanga, ori apartheidul. in

fine, continentul american, dominat de Statele Unite, va beneficia de

faptul ca razboiul nu s-a desfasurat si pe suprafata sa, diversitatea

politica fiind ilustrata atat de numeroasele regimuri dictatoriale, cat si

de comunismul cubanez.

Pagubele provocate de marele conflict mondial sunt relevate de

datele statistice. in cei sase ani de conflict s-au inregistrat circa 50 de

milioane de morti. Se adauga distrugerile de locuinte, multe localitati

fiind sterse de pe harta, sutele de milioane de invalizi, vaduve si orfani.

Dincolo de pierderile ce caracterizeaza orice conflict de

amploare, razboiul mondial a socat prin dezvaluirile privind lagarele

de concentrare naziste. Astfel, se estimeaza ca numai in Germania

nazista au fost exterminati peste sase milioane de evrei in locuri de

trista amintire precum Auschwitz, Birkenau, Buchenwald, Belsen etc.

Nu s-a facut diferenta intre copii si batrani, barbati si femei, dupa cum

nu au lipsit experientele brutale pe oameni, torturile inimaginabile

pentru omul modern. Astfel de orori s-au inregistrat si pe frontul din



Asia, ele datorandu-se mai ales japonezilor.

Daca dezvaluirea secretului lagarelor de concentrare a socat, in

schimb folosirea bombei atomice a avut darul de a induce pentru

prima data sentimentul ca omenirea a atins pragul la care era capabila

de autodistrugere. Daca Hitler nu a putut folosi decat rachetele V1 si

V2, cercetarile americanilor au dat roade. Construirea bombei atomice

s-a bazat pe cercetarile teoretice desfasurate in 1943 de echipa

condusa de Robert Oppenheimer in laboratoarele de la Los Alamos,

statul New Mexico. Beneficiind de intregul suport al administratiei

federale, fondurile alocate ridicandu-se la circa doua miliarde de

dolari, savantii americani si-au atins obiectivul.

intr-un document celebru, din 30 septembrie 1944, ministrul de

razboi al Statelor Unite era pus la curent de Vannegar Bush cu faptul

ca, inainte chiar de 1 august 1945, bomba atomica va putea fi folosita.

Bush estima ca puterea noii arme putea fi echivalata cu o mie de

raiduri efectuate de o mie de bombardiere tip B 29.

La 16 iulie 1945, ora locala 5.30, prima bomba atomica exploda

in desertul Alamogordo. Primele impresii i-au socat pe martorii

prezenti. Suflul exploziei a fost terifiant, iar prima ciuperca atomica,

imensa ca dimensiuni, s-a ridicat pana la 12 kilometri.

La scurt timp, administratia Truman va lua decizia de a folosi

noua arma pe frontul din Japonia. La 6 august 1945, orasul Hiroshima

era distrus practic in totalitate dupa o singura explozie. Pe o arie de

circa 10 kmp s-a inregistrat o distrugere completa, 66.000 de oameni

au murit instantaneu, iar alti 69.000 au fost grav raniti. La 9 august, un

alt mare centru urban, Nagasaki, va impartasi aceeasi soarta.

Desigur, rezultatul a fost pe masura. Japonia a capitulat imediat,

insa efectele pe termen lung au demonstrat ca presedintele american

Harry Truman avea dreptate cand declara, in ziua atacului de la

Nagasaki, ca: 'Bomba atomica este prea periculoasa pentru a fi

incredintata unei lumi fara principii'.

Tot la categoria efectelor razboiului trebuie contabilizate

pierderile de natura economica. Pe parcursul razboiului au fost

distruse intinse terenuri agricole si, ani in sir, agricultura nu a putut

asigura hrana necesara populatiei, cu atat mai mult cu cat si in privinta

cresterii animalelor pierderile au fost majore. Industria a avut de

suferit atat din cauza adaptarii la productia de razboi, cat si, mai ales,

datorita distrugerilor provocate de bombardamente, de demontarea

unor intreprinderi si uzine, de lipsa materialelor, a comenzilor si a



pieselor de schimb. Productia era, la sfarsitul razboiului, dezorganizata,

haosul domnind peste tot. Retelele de comunicatii, caile ferate,

drumurile si soselele au suferit daune considerabile. Se adaugau

nesiguranta utilizarii lor si lipsa mijloacelor de transport, fapt care

afecta negativ evolutia altor domenii economice.

Schimbarile de ordin demografic, mobilitatea populatiei,

deportarile au jucat un rol important, pe langa pierderile propriu-zise

de vieti omenesti. Evenimentele din Europa, deportarea etnicilor

germani in Uniunea Sovietica, faptul ca s-a ajuns la schimburi de

populatie (germana), in Polonia si Cehoslovacia, sau ca miscarea

croata ustasa reusise sa elimine fizic circa trei milioane de sarbi sunt

realitati incontestabile. Astfel, se poate consemna un nou triumf al

nationalismului la sfarsitul razboiului.

Fara indoiala ca principalul beneficiar al razboiului, din punct de

vedere economic, a fost S.U.A. Datele statistice sunt relevante: o

crestere economica semnificativa, dublarea Produsului Intern Brut, de

la 91 la 166 miliarde dolari, dublarea productiei globale. Agricultura a

cunoscut o crestere de peste 20%, in timp ce industria de armament a

inflorit, numai productia de avioane crescand intr-un ritm de 6.000

aparate anual. Prin redistribuirea sarcinilor si comenzilor, Vestul

american a cunoscut o crestere economica importanta, recuperand

handicapul fata de Est. Toate acestea au fost posibile intrucat Statele

Unite au purtat razboiul in afara granitelor sale, fiind totodata

principalul sustinator al efortului de razboi al coalitiei Natiunilor

Unite.

Tot la categoria castiguri trebuie trecute progresele stiintei, chiar

daca ele au fost legate de efortul de razboi. De exemplu, este aproape

o certitudine faptul ca epoca zborurilor spatiale a fost mult precipitata

de inventiile savantilor germani, dupa cum o instalatie la moda,

indispensabila chiar astazi, radarul, a fost pusa la punct in timpul

bataliei Angliei. Neajunsul consta in faptul ca stiinta a fost pusa

prioritar in slujba dezvoltarii armamentului si a tehnicilor de

distrugere in masa.

in concluzie, la finele celui de-al doilea razboi mondial, harta

politica a lumii s-a modificat, Europa a mai pierdut un tempo in fata

Statelor Unite, iar sase mari puteri coloniale de pe batranul continent

au ramas fara posesiuni. in plus, Uniunea Sovietica a ajuns la stadiul

de a putea fi competitor cu sanse in lupta pentru dominatia mondiala,

ceea ce explica cele peste patru decenii de bipolarism.











Document Info


Accesari: 1020
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )