Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Sistemul de organizare a atletismului in romania




SISTEMUL DE ORGANIZARE A ATLETISMULUI IN ROMANIA

Atletismul, in tara noastra, este dirijat de catre Federatia Romana de Atletism (F.R.A.), alcatuita din specialisti ai domeniului, licentiati ai Academiei Nationale de Educatie Fizica si Sport (A.N.E.F.S.).

F.R.A. isi desfasoara activitatea in concordanta cu prevederile F.I.A.A., la care este afiliata.

Cele mai importante organisme ale F.R.A. sunt: Biroul Federal, Colegiul Central al Antrenorilor, Colegiul Arbitrilor, Comisia de Competitii, Comisia de Juniori, etc., comisiile avand corespondente judetene, municipale si orasenesti.

F.R.A. cuprinde un front foarte larg de activitate, avand in vedere ca atletismul se practica in:




cluburi sportive departamentale (ex.: Dinamo, Olimpia, Rapid, Steaua, etc.);

cluburi sportive scolare, ex.: C.S.S. 4 Bucuresti, C.S.S. 7 Bucuresti, C.S.S. Roman, etc. (acestea fiind cele mai numeroase);

in invatamantul de toate gradele: primar, gimnazial, liceal, superior;

in armata.

In sectiile cluburilor sportive de la toate nivelele, procesul instructiv-educativ (procesul de antrenament) vizeaza performanta sportiva, activitatea fiind organizata pe grupe valorice:

incepatori – sunt cuprinsi in general copiii pana la 14 ani;

avansati -  sunt cuprinsi, de regula, juniori III si II;

performanta – sunt cuprinsi, in general, juniori I si tineret;

inalta performanta

Sistemul competitional intern cuprinde urmatoarele concursuri de atletism:

Campionatele Nationale de seniori si tineret care se organizeaza in fiecare an.

Camp Nationale de juniori, categoria a III-a, a II-a si I-a – in fiecare an.

Campionatele Nationale Universitare – in fiecare an.

Campionatele Nationale Scolare – in fiecare an.

Campionatele Nationale de copii, categoria I-a – in fiecare an.

Campionatele Nationale de “Grand Prix Castrol” pentru seniori, tineret, juniori (categoria a III-a si a II-a) se organizeaza pe etape.

Campionatele Nationale de sala pentru seniori, tineret, juniori I,II,III si copii I – in fiecare an.


Bazele generale ale invatarii exercitiilor de atletism

- succesiunea generala a invatarii exercitiilor de atletism -


Este deja o axioma faptul ca performantele de varf depind in primul rand de ameliorarea conditiei fizice: forta musculara, detenta, viteza si anduranta. Rolul tehnicii miscarii, consta in mobilizarea acestei pregatiri in cel mai eficient mod posibil.

Invațarea – fenomen exclusiv uman, de insușire a unor noi forme de comportament, ca urmare a exersarii.

Invațarea motrica insușire a noi forme de comportament motor.

Invațarea motrica in atletism – perfecționarea actelor motrice care stau la baza comportamentului motor specializat.

Finalitatea invatarii tehnicii in atletism este valorificarea la cote maxime a calitatilor de forta, viteza sau rezistenta; de aceea procesul invatarii trebuie strans corelat cu dezvoltarea calitatilor motrice specifice fiecarei probe.

Activitatea de invatare a tehnicii exercitiilor de atletism se desfasoara sub o forma unitara, numita schema tip a invatarii.

Insusirea tehnicii oricarui exercitiu de atletism impune intelegerea de catre subiectii incepatori a procesului de invatare, prin: reprezentarea corecta a executiei tehnice si cunoasterea planului de invatare.

Schema tip de invatare este un proces pedagogic de transmitere a informatiilor de catre profesor si insusire a lor de catre atletul incepator, in cursul caruia intre profesor si elev se stabilesc relatii de conlucrare, cooperare; aceasta se realizeaza prin exercitii, ce la inceputul activitatii sunt usoare, in general cunoscute, dar care se complica treptat pana la identificare cu tehnica exercitiului propus spre invatare.

Sarcinile specifice ale invațarii tehnicii sunt:

la alergari:

o      creșterea eficacitații folosirii forței de impulsie

o      reducerea efectelor de franare din timpul alergarii

la sarituri:

o      corelarea (eficienta) a elanului cu bataia și desprinderea

o      folosirea optima a traiectoriei de zbor (prin mișcari ale diferitelor parți ale corpului)

la aruncari:

o      corelarea (eficienta) a elanului cu efortul final

o      folosirea raționala a forței maxime de contracție musculara aplicata obiectului de aruncat (pentru a-i imprima o viteza cat mai mare in momentul eliberarii)

Schema tip de invatare este o succesiune de 3 etape:


Etapa pregatitoare este prima etapa de formare a motricitatii speciale si are scopul de a initia (introduce) subiectul in tehnica exercitiului.



Etapa fundamentala are scopul de a-l invata pe incepator executia tehnica propriu-zisa a probei atletice.

Etapa finala are scopul de a perfectiona executia tehnica a exercitiului atletic.

→ intre cele 3 etape exista unitate si interdependenta, separarea fiind de ordin metodic ;

→ in prima etapa, rolul principal este detinut de catre profesor care transmite, iar elevii receptioneaza (pe baza I si II sistem de semnalizare) ;

→ in etapele a II-a si a III-a, rolul principal il are subiectul, care exerseaza.


Etapa pregatitoare – de introducere in tehnica exercitiului

→ obiective:

crearea unei reprezentari sau imagini motrice cat mai precise, corecte, a tehnicii exercitiului ce ar urma sa fie insusit ;

indicarea planului de invatare si a mijloacelor ce vor fi utilizate.

→ continut:

enuntarea exercitiului → informare generala

profesorul denumeste exact exercitiul, proba, procedeul tehnic propus spre invatare

Exemplu :

o      aruncarea mingii de oina # azvarlirea mingii de oina ;

o      alergarea de garduri # sarituri peste garduri ;

o      saritura in inaltime cu rasturnare dorsala # saritura in inaltime pe spate

profesorul specifica unele probleme referitoare la regulamentul probei;

profesorul le capteaza interesul elevilor prin referiri la performantele ce pot fi realizate, recorduri mondiale, nationale, la feminin, masculin, juniori, personalitati internationale sau nationale);

demonstrarea exercitiului propus spre invatare → formarea imaginii motrice

demonstrarea initiala (integrala) a exercitiului (prima demonstrație trebuie sa fie cat mai fidela cu execuția de concurs) :

o      demonstratia este executata de profesor sau de o persoana care executa foarte corect ;

o      demonstratia respecta integral viteza, ritmul, amplitudinea miscarilor ;

o      demonstratia se efectueaza in limitele vitezei unei executii corecte ;

demonstratii speciale :

o      exercitiul integral sau parti din el, prin care intareste executia tehnica;

o      demonstratie cu viteze reduse pentru observarea elementelor de baza

o      demonstratii urmarite din unghiuri optime (diferite), stabilite de profesor.


Exemplu :

o      la sarituri (in lungime, triplu, cu prajina), la alergari, elevii urmaresc din pozitie perpendiculara pe directia elanului, mai aproape de locul de bataie si zbor ;

o      la alergarea de garduri, triplusalt, profesorul orienteaza atentia elevilor asupra ritmului executiei tehnice.


explicarea, descrierea si ilustrarea exercitiului propus spre invatare

→ completeaza si intregesc imaginea executiei motrice

profesorul precizeaza fazele exercitiului, accentuandu-le pe cele determinante pentru eficienta tehnica.


Exemplu :

o      bataia la saritura in lungime, biciuirea la aruncarea mingii de oina, efortul final-impingerea la aruncarea greutatii ;

profesorul explica si descrie exercitiul sau faze ale acestuia, printr-o exprimare corespunzatoare nivelului de intelegere a subiectilor ;

profesorul foloseste o exprimare simpla, succinta, precisa si plastica;

pentru intregirea imaginii motrice, profesorul foloseste materiale ilustrative, iconografice : fotografii, desene, film.

→ la sfarsitul acestei etape, profesorul poate cere subiectilor sa reproduca exercitiul propus pentru invatare, fara nicio tranzitie (executii de incercare).

reproducerea de incercare este motivata de nevoia de activitate a subiectului si de necesitatea profesorului de a aprecia puterea de intelegere si redare a elevilor sai ;



numarul executiilor de incercare este de 2-4, fara interventii, sau corectari ale profesorului ;

executiile de incercare se admit la probele mai simple care nu au si o componenta de periculozitate (triplusalt-ul sau saritura cu prajina).


Etapa fundamentala poate fi oarecum delimitata in timp, durand atata timp cat este necesar pentru realizarea profilului brut al tehnicii unui exercitiu.

→ obiective:

insusirea mecanismului de baza;

insusirea verigii principale a exercitiului in condiții ușurate;

insusirea altor verigi ale exercitiului, complicand treptat condițiile de efectuare;

insusirea intregului exercitiu in condiții normale de execuție;

→ continut:

exercitiul executat global dar simplu, cu accent asupra verigii de baza, apoi asupra altor verigi ;

exercitiul executat global dar complicand conditiile de executare tehnica ;

exercitiul executat global cu toate detaliile tehnice ;

verificarea gradului de insusire a profilului brut al tehnicii.

→ mecanismul de baza reprezinta:

succesiunea obligatorie a unor miscari cu structura definita si/sau

fazele exercitiului aflate in interdependenta

Caracterul natural al celor mai multe probe atletice, face ca mecanismul de baza sa fie deja cunoscut de catre elevi atunci cand se trece la predarea tehnicii.


Exemple de mecanisme de baza :

o      pentru sarituri in lungime/inaltime : elan, bataie pe un picior, zbor, aterizare ;

o      pentru aruncari : elan (de alergare, saltare, pirueta), efort final (de azvarlire, impingere sau lansare) ;

o      pentru  alergari : succesiunea miscarilor ciclice date de pasii de alergare, prin sprijin alternativ (de pe un picior pe celalalt) ;

o      pentru alergarile scurte de garduri : succesiuni de unitati ritmice in care alterneaza alergarea cu trecerea peste un obstacol = ritm de 3 pasi ;


→ veriga de baza este elementul tehnic de baza care determina executia celorlalte elemente ca si eficienta executiei exercitiului


Exemple de verigi de baza:

o      pentru  alergari : impulsia activa sub un unghi ascutit in perioada de sprijin ;

o      pentru alergarile de garduri : pasul peste gard ;

o      pentru saritura in lungime : bataia orientata in unghi favorabil (unghiul de desprindere 20-24°) ;

o      pentru saritura in inaltime : bataia necentrata, care determina rotatia reala si rasturnarea dorsala a corpului peste stacheta (unghiul de desprindere 60-65°) ;

o      pentru aruncari : efortul final de tip azvarlire (prin tractiune liniara), de tip impingere (prin presiune), de tip lansare (prin tractiune curbilinie) ;


→ metoda fundamentala de instruire este metoda exersarii – globala si fragmentata


Exersarea globala – impune ca exercitiul efectuat global sa fie simplu, fara detalii (care urmeaza sa-i fie adaugate ulterior).

Simplificarea se realizeaza prin:

reducerea amplitudinii miscarilor : saritura in inaltime cu elan de 3 pasi, peste o stacheta joasa ;

reducerea efortului : aruncari cu elan, folosind o greutate mai usoara (decat cea de concurs) ;

usurarea unor conditii de executie : saritura in lungime cu 2½ pasi in zbor, efectuand bataia pe o lada (trambulina), micsorarea inaltimii si a distantei dintre garduri;

focalizarea atentiei asupra unor faze din executia globala: concentrare pe executia aterizarii la saritura in lungime

eliminarea unor cerinte de ritm si viteza;

eliminarea din campul atentiei a elementelor de importanta secundara



Complicarea se realizeaza prin:

marirea amplitudinii miscarilor si precizarea ritmului de executie ;

intensificarea vitezei de executie si a efortului depus ;

executii in conditii normale ;

introducerea cerintelor de regulament, care maresc dificultatea executiei.

Executii de studiu – prin care se urmareste ameliorarea tehnicii.


Exersarea fractionata consta in executarea unor secvente din tehnica probei, urmarind insusirea verigii principale a exercitiului :

Exemplu:

o      aruncarea greutatii de pe loc, stand la inceput cu fata spre directia aruncarii, cu latura stanga apoi si in final cu spatele.

Greselile ce apar in insusirea tehnicii, sunt consecinta neconcordantei dintre nivelul pregatirii fizice si modelul stadial, sau a repetarii actiunilor tehnice inca de la inceput cu viteze si eforturi mari. Pentru evitarea instalarii lor se va actiona in urmatoarele directii:

o      ameliorarea calitatilor motrice deficitare;

o      ameliorarea calitatilor motrice concomitent cu scaderea exigentei privind nivelul tehnic al executiei;

o      reducerea vitezei miscarilor si a contractiilor prea puternice.

Verificarea gradului de insusire a profilului brut a tehnicii de executie se poate face pe baza unor eforturi variabile, iar in aprecierea executiei se vor folosi calificative.


Etapa finala – de perfectionare a executiei tehnice, de realizare a profilului cizelat al tehnicii.

→ caracteristici:

intre etapa fundamentala (de invatare a tehnicii) si cea finala (de perfectionare a tehnicii) nu poate exista decat o bariera conventionala (elementele fundamentale care stau la baza formarii deprinderilor motrice sunt in general aceleasi in ambele etape) ;

pentru etapa finala nu se poate stabili o durata de timp limitata (procesul de perfectionare a tehnicii depinde de mai multi factori : gradul de dificultate, aptitudinile motrice ale elevilor, etc.) ;

atentia atletului este transferata din zona mecanismului de executare, asupra eficientei si rezultatului sportiv concret;

in formarea perceptiilor referitoare la forta angajata, se actioneaza pe calea proceselor de autoreglare si autoconducere;

perfectionarea formei miscarii (traiectorii, unghiuri, directii) se realizeaza pe cale informationala (explicatie, demonstratie, film, etc.);

rezultatele perfectionarii tehnicii nu urmeaza o linie uniforma, continuu ascendenta; se pot observa stari de ascensiune, stagnari sau chiar regresiune, determinate cauzal.


→ obiective:

stabilirea cailor de perfectionare a tehnicii;

stabilirea particularitatilor individuale ale tehnicii;


→ continut:

efectuarea exercitiului in intregime, cu toate detaliile de tehnica;

executia partiala a exercitiului si exercitii suplimentare ;

aprecierea executiei tehnice comparativ cu modelul tehnic ;

stabilirea sarcinilor in vederea realizarii performantei in proba de concurs.

→ elaborarea profilului cizelat al tehnicii :

executii globale cu toate detaliile tehnice ;

multe executii de studiu cu focalizarea atentiei asupra elementului tehnic ce poate fi perfectionat


Exemplu:

o      repetarea aruncarii mingii de oina cu accent pe pasul incrucisat.

executarea globala sau partiala a probei in conditii ingreuiate (aruncari cu obiecte mai grele decat cele standard de concurs);

executarea globala sau partiala a probei in conditii usurate (sarituri cu desprindere de pe o trambulina) ;

ameliorarea calitatilor motrice dominante in proba care influenteaza pregnant executia tehnica;


Exemplu:

o      dezvoltarea fortei explozive, a vitezei de executie, a coordonarii in probele de aruncari.

evaluarea capacitatii de performanta prin probe de control specifice dar mai ales prin concursuri.












Document Info


Accesari: 203
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )